Conferinţe

Lovitura de stat de la 23 august 1944.
80 de ani de la actul care a schimbat istoria României

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” organizează marți, 17 septembrie 2024, de la ora 18.00, conferința „Lovitura de stat de la 23 august 1944. 80 de ani de la actul care a schimbat istoria României”, care se va desfășura la sediul Casei Schiller din str. Batiștei 15, București.

Evenimentul se va desfășura la sediul instituției și va fi transmis online prin intermediul platformei Zoom. Intrarea este liberă. 

Pentru participare în sistem online: transmiteți un e-mail la adresa cultura@casaschiller.ro și veți primi în timp util link-ul pentru conectare online. 

Ziua de 23 august 1944 sau lovitura de stat de la 23 august 1944 a reprezentat acțiunea prin care regele Mihai I a decis demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, prim-ministrul României și conducătorul statului român la acea vreme. România a întors armele împotriva Puterilor Axei și s-a alăturat Națiunilor Unite. La 80 de ani de la actul militar și politic asumat de regele Mihai la 23 august 1944, moment care a schimbat soarta războiului mondial pentru România și pentru Europa, trei reputați istorici, specializați în istoria secolului al XX-lea, urmează să prezinte publicului importanța acestui eveniment istoric și efectele lui asupra traseului istoric al națiunii române, prelegeri urmate de un dialog între invitați și publicul prezent la manifestare:

◉ Dr. Constantin CORNEANU – istoric, președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu”: Bătălia pentru armistițiu, 23 august 1944 și Marile Puteri

◉ Dr. Florian BANU – istoric, istoric, consilier superior Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității: 23 august 1944 – variante, percepții și explicații

◉ Dr. Alin SPÂNU – istoric, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București:                      23 august 1944 – un eveniment istoric și metamorfozele sale politice

Dr. CONSTANTIN CORNEANU este istoric și specialist în geopolitică. Este membru fondator și președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 – 31 iulie 2007) și jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria (1999-2000) și la Observatorul Militar (2000-2004). Are o experiență de peste două decenii în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) și Facultatea de Istorie (1994) a Universității București. Lucrări publicate: ◉ Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007 și ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013); ◉ Victorie însângerată. Decembrie 1989, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014. A publicat precum și numeroase articole științifice apărute în revistele „Europa XXI”, „Revista de Istorie Militară”, „Document” (Buletinul Arhivelor Militare Române), „Dosarele Istoriei”, „Istorie și Civilizație”, „Historia”, „Lumea Magazin”. În perioada 15 ianuarie 2020-31 mai 2022 a fost redactorul-șef al revistei „Enigmele Istoriei”. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactorul-șef al revistei „CLIO” – publicație a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu și, totodată, cercetător științific III în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (din 18 aprilie 2023).   Dr. FLORIAN BANU este consilier superior la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, licenţiat al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi, doctor în istorie (2001). A publicat numeroase volume în calitate de autor, co-autor, editor, co-editor și peste 250 de studii și articole pe teme de istorie contemporană a României în reviste de specialitate, volume colective, volume tematice. Participare la peste 80 de conferințe și simpozioane cu profil istoric, organizate în țară și în străinătate.   Selecție lucrări publicate: „Nici un atentat!”. Organizarea antiterorismului în România (1948-1989), Editura Cetatea de Scaun, 2024 (co-editor); Securitatea 1948-1989. Monografie, volumele I și II, Editura Cetatea de Scaun, 2023 (co-autor); „Prin noi înşine!” O istorie a Partidului Naţional Liberal, Editura Magic Print, 2019 (co-autor); Mihai Caraman, un spion român în Războiul Rece, Editura Corint, 2019 (autor); De la SSI la SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948–1989), Editura Corint, 2016 (autor); România şi „războaiele minţii”: manipulare, propagandă şi dezinformare (1978–1989), 2013 (editor); „Amorsarea” Revoluţiei. România anilor ’80 văzută prin ochii Securităţii, Editura Cetatea de Scaun, 2012 (editor); Acțiunea „Recuperarea”. Securitatea și emigrarea germanilor din România (1962-1089), Editura Enciclopedica, 2011 (editor); „Un deceniu de împliniri măreţe”. Evoluţia instituţională a Securităţii în perioada 1948-1958, Editura Tipo Moldova, 2010 (autor); Asalt asupra economiei României. De la Solagra la Sovrom, Editura Nemira, 2004 (autor).   Dr. ALIN SPÂNU este absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București, masterat în Diplomaţie şi Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice, Universitatea din București; Doctoratul cu tema „Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii românești în perioada 1919-1945”, susţinut la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universității „Ovidius” din Constanţa (20 iulie 2009), cu mențiunea Magna cum laudae. A participat la peste 260 de manifestări științifice (sesiuni, simpozioane, mese rotunde, colocvii, proiecte culturale etc.) și a publicat peste 250 studii științifice, 100 articole în reviste de popularizare, 40 cronici științifice, recenzii și semnale editoriale și 11 evocări ale unor personalități culturale naționale. În prezent susține cursul „Diplomație și intelligence” la masterul „Istorie și Politică militară în România secolelor XIX – XXI” de la Facultatea de Istorie, Universitatea din București.   Lucrări publicate: ◉ Cristian Troncotă, Alin Spânu, Documente SSI privind spaţiul sovietic 23 august 1939 – 23 august 1944, I.N.S.T., București, 2004; ◉ Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. I (1940-1942), I.N.S.T., Bucureşti, 2005; ◉ Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. II (1943-1944), I.N.S.T., București, 2006; ◉ Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii / contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010 (lucrare distinsă de Academia Română cu premiul Mihail Kogălniceanu, la 13 decembrie 2012); ◉ Alin Spânu, Serviciul de Informaţii al României în Războiul de Întregire Naţională (1916-1920), Editura Militară, București, 2012; ◉ Alin Spânu, Spioni spioane și dandanale în România neutră 1914-1916, Editura Militară, București, 2016; Alin Spânu, Spioni spioane și dandanale în România războinică 1916-1919, Editura Militară, București, 2019; ◉ Alin Spânu, Bătălia de la Stalingrad (1942-1943). Studii, analize și memorii românești, Editura Militară, București, 2023.  

Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română
din Baden-Baden

Cu ocazia împlinirii a 75 ani de la înființarea Bibliotecii Române din Freiburg, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, în colaborare cu Academia Germano-Română din Baden-Baden, organizează luni, 16 septembrie 2024, de la ora 17.00, „Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden”, care se va desfășura la sediul Casei Schiller din București.

În cadrul evenimentului vor fi susținute comunicări și prelegeri despre teme care vizează cultura română, medicina, filozofia și istoriografia românească. Comunicările vor fi publicate în caietul nr. 20 al Institutului Român – Biblioteca Română din Freiburg și va distribuit gratuit publicului prezent la eveniment. În deschiderea sesiunii științifice, Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg, va prezenta activitatea, realizările și valoarea de patrimoniu a bibliotecii românești din Germania, una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituții de cultură românească din străinătate, care anul acesta a împlinit 75 de ani de la înființare.

Biblioteca Română din Freiburg deține un patrimoniu impresionant de carte (peste 200.000 de volume și peste un milion de ziare, periodice și reviste românești apărute în exil), dintre care unele exemplare sunt considerate ca fiind unice în exil, precum și o colecție de documente și manuscrise de o valoare inestimabilă (manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu, donat de familia dinastică de Hohenzollern, manuscrise ale unor scriitori precum: Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, George Enescu, Dinu Lipatti, Elena Văcărescu, Pamfil Şeicaru, Ionel Teodoreanu, Vintilă Horia, Regina Maria, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Ion Pillat, Mitropolitul Visarion Puiu, Sextil Puşcariu, George Racoveanu).

În cei 75 de ani de existență, la Biblioteca Română din Freiburg s-au elaborat 360 de teze de doctorat și de licență, s-au tipărit zeci de volume într-o perioadă în care subsolul clădirii a funcționat o tipografie. Aici s-au organizat concerte, expoziții de pictură, sculptură sau cu tematică istorică și s-au desfășurat sesiunile științifice anuale ale Institutului Român din Freiburg. În patrimoniul bibliotecii se mai regăsesc obiecte din ceramică și lemn prelucrate de faimoși meșteri populari, piese de mobilier sculptate, tablouri celebre, covoare, țesături și o serie de  costume populare din aproape toate provinciile româneşti, printre acestea aflându-se costumul muscelean purtat de Regina Elisabeta a României, costumul muscelan care a aparţinut cândva familiei Haşdeu și mănuşile şi pantofiorii minusculi ai micuţei principese Maria, decedată la o vârstă fragedă.

„Exilații, membri ai Institutului Român din Freiburg, s-au împrietenit cu localnicii din Freiburg, dar și cu cei ajunși aici din alte colțuri ale lumii. Dintre localnici, pe primul loc au fost, desigur, cadrele didactice ale catedrei de romanistică de la Universitatea din Freiburg, germanii care veneau cu o mână întinsă prietenește spre noii lor compatrioți proveniți din ginta latină. S-au realizat și căsătorii mixte, căsătorii cosmopolite deci. De remarcat că toți cei trei directori pe care i-a avut până acum Biblioteca Română din Freiburg, ca și președintele și vicepreședintele actual au încheiat la vremea lor căsătorii cosmopolite, ei fiind români cu toții și patru din cele cinci soții fiind germane din Baden sau din Siebenbürger. Cărțile din bibliotecă sunt tipărite în mai multe limbi, predominând: româna, germana, franceza, engleza, italiana, spaniola, rusa, ebraica, latina, greaca și aromâna. Mulți cititori care ne vizitează vin cu intenții mai mult cosmopolite decât culturale. Am avut în schimb și cazul unui german care dorea să-l citească pe Constantin Noica în original și învățase românește pentru această nobilă ambiție a sa”. (Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg)