Așezămintele Brâncovenești: 1835 – 2015 Reconstituire istorică și virtuală
Continuând
tradiția evenimentelor dedicate istoriei patrimoniului cultural românesc, Casa de Cultură “Friedrich Schiller” (Str. Batistei, nr. 15) și Asociația Istoria Artei vă invită joi, 12 noiembrie, la ora 18:30, la vernisajul expoziției „Așezămintele Brâncovenești: 1835 – 2015”.
Expoziția face parte din proiectul cultural „Așezămintele Brâncovenești: 1835-2015” realizat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național în sesiunea III/2015 Patrimoniu cultural material și va fi prezentată în perioada 2 – 23 decembrie 2015 la Palatul Mogoșoaia.
Expoziția este alcătuită dintr-o serie de fotografii istorice inedite și din reconstituirile virtuale ale corpurilor Spitalului Brâncovenesc și Azilului „Domnița Bălașa”.
La eveniment vor prezenta istoricul de artă Oana Marinache și arhitectul Andrei Popescu.Ilustrația muzicală: Marius Boldea, pian, Ana Bădică, Amelia Stoicescu, soprană. În 2015 sărbătorim 180 de ani de testamentul ctitoricesc al bănesei Safta Brâncoveanu și 130 de ani de la ridicarea celei de-a patra Biserici „Domnița Bălașa”, dar comemorăm și 30 de ani de la demolarea complexului. Echipa proiectului și-a propus cu această ocazie reconstituirea istoriei Așezămintelor Brâncovenești, a căror moștenire a dăinuit din veacul al XVIII-lea până la 1984-1985. Proiectul a avut mai multe componente de valorificare a patrimoniului: cercetarea de arhivă a fondurilor legate de Așezămintele Brâncovenești, etapa de reconstituire digitală a clădirilor complexului spitalicesc, susținerea a 3 conferințe, organizarea unui tur ghidat la Biserica Domnița Bălașa, organizarea de ateliere pentru elevi în școlile bucureștene, tipărirea unor broșuri și pliante, publicarea de articole și organizarea unei expoziții cu reconstituirile virtuale.
Echipa proiectului:
istoric de artă Oana Marinache (coordonare), urbanist Andrei Popescu, istoric Alina Havreliuc, fotograf și grafician Cristian Gache, doctorand arh. Andrei Răzvan Voinea, comunicare Gabriela Ristea, responsabil financiar Roxana Alina Istudor.
Finanțator:
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Parteneri:
Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Idei Urbane, Muzeul Municipiului București, Bucureștii Vechi și Noi, Orașul lui Bucur, Bucureștiul Meu Drag, Analiza istorico-arhitecturală, Logotype Evenimentul va avea loc în limba română.
Cea de-a doua parte a conferinței istoricului de artă Oana Marinache vizează câteva personalități germane din cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea precum Frederich Scheller (1821-1883), Oscar Maugsch (1857-?) și Johann Storck (1866-?). Cu această ocazie vom prezenta și broșurile „Bucureștiul multicultural: 10 trasee urbane de arhitectură”, finanțate de Departamentul pentru Relații Interetnice, în care am inclus, alături de personalități armene, italiene, evreiești, cehe, poloneze și cele mai importante informații despre arhitecții germani din secolul al XIX-lea. Invitatul special, arh. dr. Vlad Mitric-Ciupe, va prezenta „Arhitecții români de origine germană întemnițați politic de către regimul comunist”. În perioada 1944-1964 au fost întemnițați politic peste 150 de arhitecți. Studenți sau diplomați, cu toții au încercat să își păstreze o formă de independență în fața tăvălugului ideologic. Poate că cel mai nedrept au plătit arhitecții de origine germană, pentru simplu fapt că erau germani. Comunicarea va prezenta cadrul general și cazurile individuale ale arhitecților Helmuth Zeidner, Helmut Wenzel, Kurt Fromm și Jean Schafhutl. Proiectul Arhiva de Arhitectură www.arhivadearhitectura.ro a fost inițiat în 2013 de Asociația și Editura Istoria Artei și vizează selectarea și digitizarea prin fotografiere a unor importante mărturii legate de începuturile arhitecturii și ingineriei din București (documente, planuri, schițe). Etapa din 2015 a cercetărilor se va axa pe punerea în valoare a caselor arhitecților bucureșteni.
