Conferinţe

      • Conferința  OMAGIUL TRADUCERII

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, București, Str. Batiștei, Nr. 15 prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București organizează joi 29 august  2024, ora 18,00 conferința  OMAGIUL TRADUCERII.

”Cu fiecare limbă ce-o-nveți, scoţi din robie/ Un duh ce-a stat în tine închis ca-ntr-o cutie./El, de acum încolo, prin gândurile sale,/Spre lumi pecetluite îți va deschide cale/ Să te percepi pe tine, în încifrarea lor, Cum se percepe-n lume pe sine un popor./ Un bard ce învățase doar trei limbi cu temei/ Se lăuda că are și suflete tot trei –/ De s-ar uni-ntr-un suflet toți cei de pe pământ,/ Ar stăpâni cel suflet limbi toate câte sunt.”(Friedrich Rückert, Die Weisheit des Brahmanen, Bd. 2. Leipzig, 1837. 

Traducere din limba germană, Florin BICAN

Prezintă

Dr. Adrian SOLOMON

Dr. Andreea CĂLUGĂRIȚA

Dr. Mioara Adelina ANGHELUȚĂ

Florin BICAN

Clelia IFRIM

Ariadna  PONTA

Reședințe dispărute din zona străzii Batiștei.

Continuând tradiţia ciclului de conferinţe-dezbateri dedicate culturii și istoriei orașului Bucureşti, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, în parteneriat cu Asociaţia Istoria Artei, organizează miercuri, 20 septembrie 2023, ora 18.30, conferința Reședințe dispărute din zona străzii Batiștei. Prezintă: Oana Marinache, istoric de artă, cercetător, președinte Asociația Istoria Artei Conferința își propune să prezinte publicului istorii mai puțin cunoscute despre familii și personalități care au locuit pe strada Batiștei. Numărul XX al publicației culturale Arhitur, în curs de apariție la Editura Istoria Artei, tratează evoluția străzii Batiștei din centrul orașului București. Ansamblul de arhitectură B-II-a-B-18093 se întindea din strada Colței, de la fosta Biserica Enei, până în strada Teilor, azi Vasile Lascăr. Numele străzii și al bisericii are două posibile surse specifice: locuri bătătorite de care și de vite sau băltoace provocate de Bucureștioara, care pornea din zona Icoanei. Strada păstrează și astăzi lățimi diferite pe unele tronsoane, fiind evidente intervențiile din diferite epoci. De-a lungul timpului, autoritățile locale au încercat să exproprieze unele zone în vederea alinierii, dar proiectele de anvergură, precum cel din 1927, nu au fost puse în practică, probabil dincauza costurilor mari cu despăgubirile. Caracterul predominant rezidențial se păstrează până astăzi, cu reședințe impunătoare în curți vaste. Dar să-l lăsăm pe Ulysse de Marsillac să ne descrie atmosfera zonei: «Unul dintre cartierele care amintesc cel mai bine de orașele noastre din Occident este cel numit Batiștei. Este mahalaua «Saint Germain» a Bucureștilor. Aici străzile sunt aproape drepte și oarecum curate. Există puține magazine, dar nicio urmă de fabrică sau de atelier; cele mai multe case sunt izolate între curte și grădină. Porțile sunt apărate cu grilaje sau, în lipsa lor, cu garduri de scânduri. Elementul aristocratic ar fi dominat aici, dacă privilegiul de a reuni marile familii nu l-ar avea Podul Mogoșoaiei». (Dr. Oana Marinache, istoric de artă) Oana Marinache este istoric de artă, cercetător și președinte al Asociației Istoria Artei. În 2012 a debutat la Editura ACS cu monografia Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din București, urmată în 2013-2014 de cele două volume Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară și Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii (Premiul G. Oprescu al Academiei Române și Premiul Gala Bun de Tipar). Din 2013 coordonează colecțiile tipărite și digitale ale Editurii Istoria Artei: Trasee urbane București, Arhitecți de neuitat, Arhiva de arhitectură, Familii istorice, Carte de nu-mă-uita, ArhiTur. Manager de proiecte culturale, organizează tururi ghidate de arhitectură bucureșteană și excursii culturale în țară. Evenimentul se va desfășura în limba română și va fi transmis online prin intermediul platformei Zoom. Intrarea este liberă. Pentru participare în sistem online: transmiteți un e-mail la adresacultura@casaschiller.roși veți primi în timp util link-ul pentru conectare online.

Hanuri ale Bucureştiului de altădată

În cadrul evenimentelor dedicate culturii românești contemporane, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București (PMB) organizează marți, 29 august 2023, ora 18.00, conferința Hanuri ale Bucureștiului de altădată.

Prezintă:

  • AndreeaMÂNICEANU, istoric și muzeograf, Muzeul Municipiului București

Istoria hanurilor bucureștene începe în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, înainte de domnia lui Matei Basarab. Datorită acestor localuri, negustorii străini sosiți la București au avut privilegiul de a cunoaște avantajul unei bune piețe de desfacere și achiziție pentru negoțul lor. Marile hanuri reprezentau pentru aceștia un loc ideal de depozitare și de păstrare a mărfurilor, dar și un mijloc prielnic de desfășurare a afacerilor, întocmite în urma întâlnirii cu tot felul de comercianți turci, greci, nemți, ruși sau chiar francezi și englezi. Toți acești negustori și-au găsit loc pentru prăvăliile, depozitele și cantoarele lor de afaceri în aşezări precum: Hanul lui Șerban Vodă Cantacuzino, Hanul Colței, Hanul lui Constantin Brâncoveanu, Hanul Zlătari sau Gabroveni, iar mai târziu Hanul lui Manuc. Hanurile au favorizat și dezvoltarea vieții economice a Bucureștilor, fapt ce a dus la creșterea prestigiului orașului. Acestea erau împărțite în hanuri domneşti, mănăstireşti, boiereşti și negustoreşti. De asemenea, ele au avut și un rol politico-militar însemnat, la care cu siguranţă ctitorii lor nu s-au gândit. Acestea ofereau adăpost şi apărare în vremuri de război, ca adevărate cetăţi de refugiu. Şi mai mult decât atât, mai toate hanurile bucureştene au reprezentat locul ideal pentru desfăşurarea activităţilor primilor agenţi diplomatici. (Andreea MÂNICEANU)

Despre Andreea MÂNICEANU

S-a născut în Giurgiu, la 27 noiembrie 1992. Este absolventă a Facultății de Istorie, Universitatea din București, și a masterului de „Istoria comunismului în România”, din cadrul aceleași facultăți. În 2020 a publicat la Editura Corint volumul „Arlette Coposu, soția Seniorului”. În prezent lucrează la Muzeul Municipiului București, în cadrul primului proiect expozițional de antropologie urbană din România – „Muzeul vârstelor – de la copilărie la senectute”, găzduit de Casa Filipescu-Cesianu.

Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă. Evenimentul va fi transmis și online prin intermediul platformei Zoom. Pentru participare în sistem online, transmiteți un e-mail la adresa cultura@casaschiller.ro pentru a primi în timp util link-ul pentru conectare online. Înregistrarea video a conferinței va putea fi vizionată din 5 septembrie 2023 pe site-ul și pagina de Facebook a instituției. 

Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45