Conferinţe

„Arhitectura neoromânească în slujba Marii Uniri”

Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Primăria Capitalei și Asociația Istoria Artei vă invită în str. Batiștei nr. 15 cu ocazia Zilei Drapelului Național marți, 26 iunie, ora 18:30, la conferința științifică din cadrul proiectului cultural „Arhitectura neoromânească în slujba Marii Uniri”.

Prezintă:

istoric de artă dr. Oana Marinache: Considerații asupra arhivelor de arhitectură

dr. arh. Adrian Crăciunescu: Un „Paul Smărăndescu” inedit
istoric dr. arh. Andrei Razvan Voinea: Stilul neoromânesc și arhitectura locuințelor ieftine

În cadrul proiectului cultural inițiat de Asociația Istoria Artei se desfășoară mai multe activități în cursul anului 2018, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri: cercetare de arhiva pentru arhitecții Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Paul Smarandescu, Gheorghe Simotta, Statie Ciortan si Victor Stefanescu, completarea blog-ului http://arhitecturaneoromaneasca.blogspot.ro/ cu materiale de arhivă și de pe teren, organizarea a 30 ateliere de istorie urbană gratuite în școli, a 3 conferințe de specialitate susținute de invitatați de seamă, a 6 tururi ghidate gratuite pe urmele fiecărui arhitect menționat, editarea a 500 exemplare din catalogul pentru publicul larg și instituțiile culturale partenere.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Alexander TIETZ, scriitor, etnograf, ziarist și editor

In cadrul ciclului de conferinţe dezbatere dedicate personalităților culturii etnicilor  germani din Romania, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiştei nr. 15) șI Primăria Municipiului București vă invită marti, 5 iunie 2018, ora 18:00 la evocarea celei mai proeminente personalități a culturii reșițene, Alexander TIETZ, scriitor, etnograf, ziarist și editor.

Cu acest prilej va fi prezentată prelegerea „Alexander Tietz și lumea sa: Banatul Montan“, susținută de Erwin Josef Țigla, cu prilejul aniversării a 120 de ani de la naștere și comemorării a 40 de ani de la trecerea în eternitate a etnografului, scriitorului și pedagogului reșițean Alexander Tietz (9 ianuarie 1898 -10 iunie 1978).
Va avea loc și vernisarea  expoziției  documentare de fotografie „Alexander Tietz și lumea sa“

Manifestarea este organizată în colaborare cu Forumul Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin, F.D.G.R. – Regiunea Extracarpatică și F.D.G.R. București.

Prezintă:

Erwin Josef ȚIGLA,

Participă:

Christiane Gertrud COSMATU, Subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice în cadrul Guvernului României

Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele  Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică

Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS

„Dascăl erudit, reșițeanul Alexander TIETZ , 1898 – 1978, a devenit cu timpul scriitor de talent, ziarist fervent și editor, permanent fascinate de magia folclorului locurilor natale. Și-a dedicat intreaga viață culegerii de folclor autentic, povești populare, zicale, povestiri germane, basme, balade și povestiri, extinzându-și cercetările la folclorul românesc și sârbesc din Banat. Zestrea culturală rămasă  de la Alexander Tietz însumează peste 1.000 de texte, ilustrând tradițiile și obiceiurile atniilor trăitoare în Banat, români, germani, slovaci, sârbi, italieni. Mare iubitor de drumeție Alexander Tietz a fost un explorator cu educație solidă, școlit la Budapesta și Cluj-Napoca, continuând apoi studiile în Austria, Germania și Italia,  generos ca profesor, excelentul pedagog  predând limbile germană, franceză, engleză, latină și rusă.

Turist împătimit, el a organizat numeroase excursii de studiu, deschizănd larg orizontul spiritual al tinerei generații, insuflându-le celor tineri dragostea pentru locul natal, setea pentru cultură, turism și protecția mediului.

Se poate spune că Alexander Tietz a fost un erudit, o figură ilustră a culturii noastre, personalitate complexă   a etniei germane din Banatul Montan, fiind  membru al Uniunii Scriitorilor din România. (Erwin Josef ȚIGLA)

Forumul Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița consideră data de 9 ianuarie debutul anului cultural al germanilor din sud-vestul țării, frumoasă semnificație oferită zilei de naștere a lui Alexander Tietz.

In anul 1995 a fost oficial inaugurată la Reșița Biblioteca Germană Alexander Tietz, din octombrie 2005 este inclusă în Centrul German de Tineret, Documantare și Cultură Alexandru Tietz.

In februarie 2004 i-a fost conferit lui Alexander Tietz titlul de Cetățean de Onoare post mortem al Municipiului Reșița. Cu acest prilej a fost dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură bustul marelui om de cultură realizat de sculptorul bucureștean Horia Flămându.

Dezbaterea se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.

Dezbaterea și prezentatrea volumului Germanii din Banat prin povestirile lor

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii germane din România și ale altor minorități etnice, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Primăria Municipiului București” și F.D.G.R.-Regiunea Extracarpatică vă invită joi, 31 mai 2018, ora 18.00, la dezbaterea și prezentatrea volumului Germanii din Banat prin povestirile lor, susținută de coordonatorul cărții conf. univ. dr. Smaranda Vultur, ediția a II-a revizuită și adăugită apărută la Editura Polirom, 2018.

Prezintă: conf. univ. dr. Smaranda VULTUR
Participă: Christiane Gertrud COSMATU, Subsecretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României
Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică

„Ediţia a doua revăzută şi adăugită a volumului Germanii din Banat prin povestirile lor (Editura Polirom, Iaşi, 2018), coordonat de Smaranda Vultur reuneşte povestiri de viaţă, mărturii şi fotografii extrase din arhiva de istorie orală a Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara, Ele sunt menite să contureze printr-o incursiune în memorie, viaţa diverselor comunităţi de germani care au trăit în Banatul de câmpie (Timiş-Torontal) sau de munte (Bergland).Aceste povestiri sunt rezultatul unui dialog propus de cei care au făcut interviurile, membri ai Grupului de Istorie Orală şi Antropologie Culturală coordonat de conf. dr. Smaranda Vultur şi coautori ai acestei cărţi (Simona Adam, Adrian Onica, Roxana Onica, Ștefana Ciortea–Neamţiu, Adela Lungu–Schindler, Mihai Crîznic, Gabriela Panu, Mihaela Sitariu, Alexandra Dorca, Voichiţa Năchescu, Ramona Ardelean, Antonia Komlosi, Gilda Vălcan, etc).

Din dialogul dintre generaţii, el însuşi parte a unei memorii ce se prezintă pe sine în acţiune, prind viaţă amintiri bune şi rele, istorii de supravieţuire, evocări dramatice, scene dintr-un trecut recent sau îndepărtat, revizitat şi reinterpretat din perspectiva prezentului în care s-au derulat interviurile (1998-2017). Printre cele 16 interviuri inedite în ediţia a doua, cele mai multe evocă viaţa în interbelic, al doilea război mondial, deportarea în U.R.S.S. a etnicilor germani din 1945 sau deportarea în Bărăgan (1951–1956), dar şi exproprierile, colectivizarea, emigrarea, alte evenimente care au dus treptat la împuţinarea unei etnii al cărei aport economic şi cultural a fost desosebit de important pentru Banat şi România.” (Smaranda Vultur)

Smaranda Vultur, membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1998 şi a PEN Clubului din 2003. A publicat între altele: Infinitul mărunt. De la configuraţia intertextuală la poetica operei. Editura Cartea Românească, Bucureşti,1992.(Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1992 pentru debut în eseu, istorie şi critică literară); Istorie trăită, istorie povestită, Deportarea în Bărăgan, 1951 – 1956, Editura Amarcord, Timişoara, 1997, Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa. Editura Marineasa, 2012. A conceput şi coordonat volumele Lumi în destine. Memoria generaţiilor de început de secol din Banat, Editura Nemira, Bucureşti 2000, Germanii din Banat prin povestirile lor, Eitura Paideia, Bucureşti, 2000, Memorie şi diversitate culturală. Timişoara 1900-1945, album bilingv, editat de Centrul Cultural Francez din Timişoara, Editura Polirom, Iaşi, 2001, Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri şi azi, Editura Polirom, Iaşi, 2002 şi Memoria salvată II (împreună cu Adrian Onica) la Editura Univesrităţii de Vest, Timişoara (2010), Basarabeni şi bucovineni în Banat (împreună cu Adrian Onica) ed. I, Editura Marineasa 2010, ediția a II-a adăugită, Editura Brumar, Timişoara, 2011, Germanii din Banat prin povestirile lor ( ediţia a doua revizuită şi adăugită ), Editura Polirom, Iaşi, 2018.

A primit în 2012 titlul de Chevalier dans l’Ordre des Palmes Académiques pentru servicii aduse culturii franceze, acordat de Ministerul Educaţiei Naţionale al Franţei.

Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.