Conferinţe

Conferința-dezbatere – Partea I
Arhitecți și ingineri germani în București

Joi, 10.08.2015, 18.30, sala 1

ADA-3 pliantPrezentarea istoriei Bucureștiului secolului al XIX-lea ne prilejuiește o radiografie multietnică și multiprofesională, cu accent pe contribuția arhitecților și inginerilor germani. Helmuth von Moltke (1800-1891), viitor mareşal al armatei prusace, vizitează Bucureștiul în 1835, în drum spre Istanbul și remarca: „La Bucureşti se văd cele mai păcătoase cocioabe pe lângă palatele în stilul cel mai modern şi bisericile cu  arhitectură bizantină; cea mai amarnică sărăcie domneşte alături de luxul cel mai extravagant; Asia şi Europa par să se întâlnească în acest oraş”. Perioada de după Regulamentele Organice este cea mai fecundă în proiecte arhitecturale, urbanistice și peisagistice, multe dintre ele realizate de specialiști în drumuri și poduri, ingineri constructori și arhitecți veniți din spațiul prusac-austriac: „…aici în Capitală, de se edifica vreo lucrare serioasă se aduceau meșteri și lucrători străini din Transilvania și din Ungaria, de oarăce Românii indigeni erau cu totul lipsiți de exercițiul practic al artei.” (arhitect Petre Tabai). Proiectul Arhiva de Arhitectură www.arhivadearhitectura.ro a fost inițiat în 2013 de Asociația și Editura Istoria Artei și vizează selectarea și digitizarea prin fotografiere a unor importante mărturii legate de începuturile arhitecturii și ingineriei din București (documente, planuri, schițe). Etapa din 2015 a cercetărilor se va axa pe punerea în valoare a caselor arhitecților bucureșteni. Partea a II-a va avea loc în data de 5 noiembrie a.c.

Ruxandra Nemţeanu, arhitect bucureștean, diplomat din 1984 și doctor în arhitectură din 2009, al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, expert în domeniul monumentelor istorice din 2008, promotor al reimplementării standardelor şi metodologiilor europene în domeniul inventarierii şi evidenţei patrimoniului arhitectural
după 1990, în România, activitate susţinută în cadrul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice din Bucureşti, de peste 50 de studii istoricoarhitecturale referitoare la clădiri monumente istorice. Conferențiar universitar, cercetător, autor al volumul de referință „Vila în stil neoromânesc”, publicat în 2014 la Editura Simetria. A coordonat și a contribuit în mai multe proiecte de cercetare „5+5 clădiri pentru patrimoniul cultural național” (2007-2013), DoCoMoMo Internațional și Național (2013-2014), „Patrimoniul arhitectural interbelic, Intrările Bucureștene” (2013-2014)
Oana Marinache, istoric de artă și coordonatoarea proiectului „Arhiva de arhitectură”. A publicat monografiile „Cristofi Cerchez, un vechi arhitect din București” (2012), „Reședințele Știrbey din București și Buftea” (2013) și „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (2014), la Editura ACS. În 2014 a tradus jurnalul prințesei Nadeja Știrbey (1916-1919) și este co-autoarea monografiei „Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României”, alături de Cristian Gache, ambele lucrări apărute la Editura Istoria Artei.
Editoare, alături de Cristian Gache, a primului volum al albumului „Arhiva de arhitectură: 1830-1860: o colecție unică de planuri și schițe” și coautoare a albumului monografic „Edmond Van Saanen-Algi, de la baletele rusești la Palatul Telefoanelor”.

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/conferinte/