In cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii românești Casa de cultură „ Friedrich Schiller” organizează joi 25 iunie 2015, ora 18,00 conferința dezbatere „ Românii de peste hotare”, prilejuită de o importantă apariție editorială : studiul cu același titlu, eveniment editorial, și anume: publicarea intergrală a memoriului semnat de remarcabilul diplomat român Emil OPRIȘANU în anul 1945. Volumul este prefațat de un Argument semnat de profesorul universitar dr. Nicolae Șerban TANAȘOCA, cartea fiind tipărită în anul 2014 cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.

Evenimentul este organizat în colaborare cu Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

„ Priviți la Dunăre: românii sunt de o parte și de cealaltă, având cu desăvârșire aceeași înfățișare și, chiar dacă românii se strecoară adânc în Balcani, întinzând mâna fraților lor, de o făptură întrucâtva deosebită, din părțile Macedoniei și Tesaliei, NIMIC nu-i deosebește.” ( Nicolae IORGA, „ Sfaturi pe întuneric”, 1931-1940, Editura Casa Radio, 2001 )

Participă:

. Prof.univ. dr. Nicolae Șerban TANAȘOCA, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române: „ Identitatea şi destinul istoric al aromânilor”.

. dr. Cătălina VĂTĂȘESCU, cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române: „ Studiile lingvistice recente asupra românilor din Bulgaria, Ucraina şi Ungaria.”

. col. dr. prof.univ. Petre OTU, director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară: „ 1945 – anul nașterii Memoriului semnat de Emil Oprișanu”.

Ilustrația muzicală: Marius BOLDEA și Ana BĂDICĂ ( pian)

Coodonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS

Cu acest prilej va fi vernisată o expoziție de fotografie din arhive cu imagini din istoria aromânilor, a meglenoromânilor și istroromânilor din jurul granițelor României.

“ Fără trecut istoric însemnat, răspândiți în insule mici printre popoare care vorbesc limbi cu totul deosebite de a lor, printre națiuni care au un trecut istoric măreț ori chiar un viitor plin de nădejde, este de mirare că românii din Macedonia nu au fost asimilați demult de către popoarele care-i înconjoară. ( KANITZ, Serbien, Leipzig, 1868 ).

„ In afara frontierelor României se găsește un mare număr de români alcătuind, în unele regiuni grupuri compacte dintre care unele sunt în imediata apropiere a graniței. Tratând cu o largă toleranță minoritățile de pe teritoriul național, România s-a așteptat ca și statele în care se găsesc elemente românești să adopte aceeași linie de conduită. (…) Stăruințele pacifice ale României nu au izbutit decât în foarte mică măsură să asigure păstrarea ființei etnice a românilor de peste hotare. Cu toate progresele civilizației, tratamentul rezervat în diverse state elementului românesc se oglindește în situația lui numerică: o continua și progresivă scădere. In fața împuținării progresive a elementului românesc România este în drept să ceară ca problema să fie tranșată odată pentru totdeauna, astfel ca relațiile sale cu statele învecinate să nu mai fie tulburate de această spinoasă chestiune“, scria Emil OPRIȘANU în anul 1945, jurist, consilier de legație când a elaborat Memoriul ROMÂNII DE PESTE HOTARE, secretarul Comisiunii pentru problemele păcii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine al Regatului României.

“ Lucrarea este întemeiată în primul rând pe recensămintele oficiale ale statelor unde se aflau români, criteriul de bază fiind acela al limbii materne, combinat cu criteriul originii etnice. Identificarea și situarea localităților au fost făcute după harta Marelui Stat Major Austriac, devenită clasică, ediția din anul 1916 revizuite după o hartă mai nouă, întocmită recent”, preciza autorul în anul 1945.

„ Studiul întocmit de consilierul de legație Emil Oprișanu în anul 1945 împreună cu colaboratorii săi reprezintă un prețios document de istorie a diplomației românești, care însoțit de numeroase anexe documentare – tablouri statistice, tablouri de concordanțe toponimice, liste de biserici și școli românești de peste hotare, hărți etnografice și istorice – constituia dosarul menit să ofere delegaților români la Conferința de la Paris elementele esențiale de informație și de judecată necesare pentru stabilirea strategiei politice optime în vederea apărării drepturilor românilor trăitori ca minoritari în câteva dintre țările Europei Centrale și de Sud –Est, Ucraina Transcarpatică, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Albania și Peninsula Istria.”

(………) In zilele noastre, Uniunea Europeană se străduiește să determine adoptarea unor reglementări unanim acceptate de protecție a minorităților, însă nici Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale ( 1995), nici Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare ( 1992) nu au fost ratificate până astăzi de toate țările membre ale Uniunii.

„ Ne dorim ca românii din Ucraina să se bucure de un tratament în oglindă cu tratamentul de care se bucură ucrainienii din România „ ( Bogdan AURESCU, ministrul Afacerilor Externe al României, Interviu Revista Formula AS, mai, 2015).

(……. ) Memoriul lui Emil Oprișanu ne invită să încercăm a examina succint situarea problemei românilor de peste hotare de către factorii de răspundere ai politicii românești din anii celui de al Doilea Război Mondial în ansamblul problemelor păcii.” Aceste precizări reprezintă doar câteva aspectele importante pentru care vă propunem lectura și meditația acestui studiu, cît și prezentarea „ destinului distinsului diplomat român, Emil Oprișanu devotat națiunii sale, dar amarnic încercat , în felul lui, de instaurarea totalitarismului în România.” .”( dr. N. Ș. TANAȘOCA, Argument, Românii de peste hotare”, Editura Academiei Române, 2014).

„ Peninsula Balcanică datorează structurii şi aşezării sale geografice, ca şi împrejurărilor istorice prin care a trecut de-a lungul veacurilor o compoziţie etnică de singulară diversitate şi complexitate. Neamuri deosebite se învecinează şi se întrepătrund pe teritoriul ei într-o textură inextricabilă, unică în lume. Această situaţie a generat, pe de o parte, rodnice apropieri şi schimburi de valori între oameni de diferite naţionalităţi care au dus până la apariţia unei mentalităţi şi civilizaţii balcanice relativ unitare, comune tuturor. Pe de altă parte însă, la răstimpuri, aspiraţia către menţinerea individualităţii etnice, confruntată cu tendinţa contrară, de omogenizare naţională, dezvoltată de unul sau altul dintre statele constituite în Peninsulă a dus la aprige înfruntări între componentele mozaicului de popoare de aici, la conflicte de proverbială violenţă, întreţinute adesea de marile puteri interesate în dominaţia întregii zone.” ( Anca TANAȘOCA, N.S.TANASOCA, Unitate romanică și diversitate balcanică, 2004).

Dr. Nicolae Șerban TANAȘOCA , filolog și istoric născut la București din părinți aromâni. Licențiat și doctor ( 1979) în filologie clasică( greacă și latină) al Universității București, specializat prin activitatea de cercetare în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române în bizantinologie și balcanologie. Cercetător științific din 1964 și director ( 1997-1999, 2008- continuare) la acest Institut. Conferențiar universitar ( bizantinologie, literatură comparată, limba greacă) la Catedra de limbi clasice a Universității București, profesor universitar din 1997 la Catedra de Istoria și Teoria Artei, la catedra UNESCO de Studii aprofundate Sud – Est Europene din cadrul Universității Naționale de Arte București,, șeful Catedrei de Istoria și Teoria Artei ( 2004-2006).

Dr.Cătălina VĂTĂȘESCU, fillolog cercetător ştiinţific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Domenii de cercetare : lingvistică balcanică, albanologie (cu atenţie specială asupra storiei limbii române şi istoriei limbii albaneze, ca şi asupra culturii şi civilizaţiei tradiţionale a românilor şi albanezilor). Autoare a două volume individuale; coautor la două volume colective; coordonator, în colaborare, a trei volume colective. Autor a peste şaptezeci de studii şi articole în reviste din ţară şi străinătate.

Colonel Dr. Petre OTU: Domenii de cercetare: istoria modernă şi contemporană, cu deosebire a aspectelor de ordin politic şi militar, coordonator al unor proiecte de cercetare în domeniul geopoliticii, politicii de apărare, securităţii naţionale şi internaţionale, istoriei militare. Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (2005) pentru lucrarea: „ Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda”, Editura Militară, Bucureşti, 2005. Selecție lucrări: „Gheorghe I. Brătianu. Istorie şi geopolitică”, Editura Corint, Bucureşti, 2003 (împreună cu Aurel Pentelescu), „Îmbrăţişarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941”, Editura Militară, Bucureşti, 2006, “ Mareşalul Constantin Prezan. Vocaţia datoriei”, Editura Militară, Bucureşti, 2008, „100 de mari bătălii din istoria românilor”, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2009 ( coordonator şi autor), „Pace şi Război în spaţiul românesc. Secolul al XX-lea”, Editura Militară, Bucureşti, 2010, “Cercul Militar Naţional”, Editura Militară, Bucureşti, 2011, “Pacea de Mâine. Documente ale Comisiei constituite în vederea pregătirii conferinţei de pace de după cel de-al doilea război mondial (1942-1944)”, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi indice, Editura Militară, Bucureşti, 2006.

Vineri 24.04 2015, ora 17.00

Un workshop ce va dura 3 ore, participanții vor compune ei însiși un cântec rap, deci mai întâi vor compune un text, căruia i se vor adăuga apoi acorduri muzicale cu ajutorul calculatorului. Textele pot fi compuse atât în germane, cât și în română, însă în principiu workshop-ul are loc în limba germană. Arista se numește Esra Özmen, numele ei de scenă este EsRap. Ea are 24 de ani, este de origine turcă și provine din Viena. Datorită muzicii rap “a învățat să se distanțeze de propria persoană și să devină o străină mulțumită de sine”. La început va povesti câte ceva despre tehinica de a crea rime și despre rap, iar apoi workshop-ul va consta în cea mai mare parte din exerciții practice.

Participă: ÖAD Lekt. Susanne Teutsch

Inscrieri la:
susanne.teutsch@lls.unibuc.ro; susanne.teutsch@gmail.com

“A durat ceva până a avut curajul de apărea pe scenă pentru tineri și de a cânta rap. ‘La vârsta de 16 ani eram o persoană timidă, care nu își putea exprima sentimentele și nu avea nici un pic de încredere în sine‘, povestește Esra. Ea avea note bune iar la vârsta de 15 ani schimbă școale. Era singura turcoaică din întreaga clasă, la școală erau foarte pușine persoane ce nu aveau nume austriac. Esra se simțea singură, stilul de viață al colegilor, ce proveneau în cea mai mare marte din familii înstărite se deosebea în mod frapant frapant de al ei. În această perioadă a ajutat-o rap-ul. ‚Rap-ul m-a ajutat când aveam probleme. Mi-am exprimat sentimentele pe hârtie și am combinat textele cu muzică.‘ ”

Înainte să se ocupe de rap, Esra a scris poezii, pe care le-a combinat apoi cu muzică tradițională turcă. Și-a înregistrat prima piesă acasă, iar apoi a prezentat-o online și a observat cum aceasta trezea din ce în ce mai mult interes. La scurt timp după acea a fost anunțată de un prieten că back bone 20, o asociație pentru tineret, îi pune la dispoziție studiul, pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a se face auziți. Acolo a fost înregistrată prima ei piesă rap, ce i-a schimbat complet viața, Esra a renăscut. Fetița timidă, căreia îi era prică să țină o prezentare în fața clase a fost înlocuită de EsRap, identitate care exista dintotdeauna în sufletul ei. Astfel Esra și-a găsit propria ei modalitate de a se exprima. Există un proverb turcesc: “Muzica este hrana sufletului”. Fără muzică ea nu mai poate trăi, ea scrie deoarece resimte această necesitate, și scrisul o face fericită.
Textele se bazează pe experiențele și trăirile ei, ele reprezintă expresie a autoarei însăși.

Prima ei apariție a avut loc la „Winterfest 08“ și a fost organizată de câtre Backbone20. Nervozitatea a scăzut în momentul în care a resimțit reacțiile entuziasmate ale publicului și de atunci ea iubește să se afle pe scenă. Următoarea apariție a avut loc la Wiener Stadthalle, în fața unui public imens a „HipHop Collabo 09“. De atunci au început să apară învitații peste invitații. Ea însăși recunoaște că nu este ușor să fi femeie pe scena culturii hip hop. Dar a învățat repede să conviețuiască cu recunoașterile și succesul apărut, și le este foarte recunoscătoare prietenilor și familiei pentru susținera arătată. Scopul ei constă în a produce propriile beat-uri.

Der Workshop wird 3 Stunden dauern, die Teilnehmer werden selbst einen Rap/ein Lied produzieren, also zuerst einen Text schreiben und den dann mit Musik aus dem Computer unterlegen. Die Texte können auf Deutsch oder auf Rumänisch geschrieben werden, aber prinzipiell ist der Workshop auf Deutsch. Die Musikerin heißt Esra Özmen, ihr Künstlername ist EsRap, sie ist eine 24-jährige Türkin und kommt aus Wien, und „hat nicht zuletzt über den Rap gelernt aus sich herauszugehen und zur Ausländerin mit Vergnügen” zu werden. Sie wird anfangs ein bisschen übers Reimen und Rappen erzählen und dann wird der Großteil des Workshops aus der praktischen Arbeit bestehen.

Bevor Esra anfing zu rappen, schrieb sie Gedichte, die sie später mit traditioneller türkischer Musik kombinierte. Ihren ersten Track nahm sie daheim auf, stellte ihn online und merkte, wie das Interesse an diesem stetig wuchs. Kurz darauf teilte ein Freund ihr mit, das back bone 20, „Verein für Mobile Jugendarbeit”, ihr Studio zur Verfügung stellen, um jungen Leuten die Möglichkeit zu geben, sich Gehör zu verschaffen. Dort nahm sie ihren ersten Rap auf, was ihr Leben veränderte, eine neue Esra war geboren. Das schüchterne Mädchen, das Angst hatte, vor ihrer Klasse einen Vortrag zu halten, wurde abgelöst von dem Mädchen EsRap, das immer schon in ihr war, denn sie hatte ihren Weg sich selbst Ausdruck zu geben gefunden. Esra: „

Es gibt eine türkisches Sprichwort, das besagt: Musik ist die Nahrung der Seele.” Ohne sie kann sie nicht mehr leben, die Texte fließen aus ihr heraus, sie schreibt, weil sie das Bedürfnis danach hat, es sie glücklich macht. Ihre Texte basieren auf ihren Erfahrungen und Erlebnissen, sie sind Ausdruck ihres Selbst. Ihren ersten Auftritt hatte sie am „Winterfest 08″ organisiert von Backbone20. Die Nervosität legte sich, als sie die enthusiastische Reaktion des Publikums spürte, seitdem liebt sie es auf der Bühne zu stehen. Den nächste Auftritt hatte sie in der Wiener Stadthalle vor dem riesigen Publikum der „HipHop Collabo 09″. Von da an flattern die Einladungen bei der Haustüre herein. Sie sagt selbst, dass es nicht immer unbedingt leicht ist, in der Hip Hop Szene eine Frau zu sein. Doch sie hat früh gelernt mit Anerkennung und Erfolg umzugehen und ist glücklich für die Unterstützung, die sie von Freunden und Familie bekommt. Ihre Ziele sind es, mit selbst eingespielten Instrumenten und Hilfe der geeigneten Software, ihre eigenen Beats zu produzieren.