05.01.2015 18.15 10.01.2015 14.00 Sala 1	Conferinţa /  Vortrag: “Introducere in Sahaja Yoga” / “Einführung in Sahaja Yoga ”; în colaborare cu / in Zusammenarbeit mit: „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”
09.01.2015 17.00 Sala 1	Vernisajul expoziției studenţilor din anii II & III de la Facultatea de Arte, Universitatea Ovidius, Constanţa: „Chipurile”  / Eröffnung der Kunstausstellung der Studenten II. & III. Jahrgangs an der Fakultät für Kunst, Universität „Ovidius“, Constanţa: „Visagen”; eveniment organizat sub îndrumarea / unter der Leitung von: Lect. univ. dr. Lelia Rus Pîrvan & Asist. univ. drd. Sînzina Romanescu Cuciuc
12.01.2015 18.15 17.01.2015 14:00 Sala 1	Conferinţa /  Vortrag: „Meditaţia, integrarea completă în cea de-a patra dimensiune a conştiinţei”/ „Meditation, die volle Integration in die vierte Dimension des Gewissens”; în colaborare cu / in Zusammenarbeit mit: „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”
15.01.2015 17.30 Sala 1	Conferinţa /  Vortrag: „Bun început de an!” /  „ Wilkommen ins neue Jahr” în colaborare cu / in Zusammenarbeit mit:“Asociația Femeilor Universitare”; prezintă / es spricht Alexandrina Niculescu
19.01.2015 18.15 24.01.2015 14.00 Sala 1	Conferinţa /  Vortrag: „Energia Kundalini, puterea dorinței pure”/  „Kundalini Energie, die Kraft des reinen Wunsches”;în colaborare cu / in Zusammenarbeit mit: „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”
22.01.2015 18.00 Sala 1	Clubul turistic “Imagini din toată lumea” / Touristenklub “Bilder aus aller Welt”: „ Trasee de iarnă” / “Wanderrouten im Winter”; prezintă/ es sprechen: Mihail Cernat
26.01.2015 18.15 Sala 1	Conferinţa /  Vortrag: „Despre cele trei canale energetice subtile și cele trei tendințe majore ale ființei umane”/ „Die drei wichtigsten Energiekanäle und die drei wichtigsten Tendenzen des Menschen”; în colaborare cu / in Zusammenarbeit mit: „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”
31.01.2015 14.00 Sala 1	Conferinţa / Vortrag: “70 Jahre seit der Russlanddeportation der Rumäniendeutschen“ / „70 de ani de la deportarea etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică”; prezintă / es sprechen: Dr. Klaus Fabritius, Daniel Seiberling, Dr. Paul Jürgen Porr, Christiane Cosmatu, Antonia Gheorghiu, Erwin Ţigla, Dr. Alexandru-Murad Mironov, Dora Dumitru, Elfriede Polluch, Carmen Cobliş

INTRAREA LIBERĂ / EINTRITT FREI

5.12.2014 17.30 Sala 1, 2	Expoziţie de patchwork a artistei / Patchworkausstellung der Künstlerin Alexandrina Popescu, preşedinta “Asociaţiei Române de Patchwork” / die Vorsitzende des rumänischen Patchworkvereins (Program de vizitare: luni-vineri, orele 10.00 -16.00)
08.12.2014 18.15 Sala 1	Conferinţa / Vortrag: Chakra Nabhi – „Onestitatea cautarii spirituale” / “Die Redlichkeit der spirituellen Suche” în colaborare cu / in Zusammenarbeit mit: „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”
09.12.2014 14.00 Sala 1	Weihnachtsfeier für Senioren und Mitglieder des Demokratischen Forums der Deutschen in Bukarest” / „Serbare de Crăciun pentru seniori și membrii Forumul Democrat al Germanilor din București” cu orchestra Karpatenshow si corul elevilor clasei a VI a a Colegiului “Goethe”/ mit dem Blasorchester Karpatenshow und der Chor der VI. Klasse des “Goethe”- Kolleg în colaborare cu / in Zusammenarbeit mit: das Demokratische Forum der Deutschen in Bukarest
13.12.2014 11.00Sala 1	Weihnachtsfeier für Kinder” / „Serbare de Crăciun pentru copii” mit den Kursteilnehmer der Kinderkurse des „Friedrich Schiller” Kulturhauses / Cu participarea cursanților din grupele de copii de la Casa de Cultură “Friedrich Schiller”: Weihnachtslieder und Gedichte / Colinde și poezii
15.12.2014 18.15Sala 1	Conferinţa / Vortrag: “Vidul – Principiile stapanirii de sine / Die Geistlosigkeit – Grundlagen der Selbstbeherrschung“; în colaborare cu/ in Zusammenarbeit mit: „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”
18.12.2014 18.00Sala 1	Clubul turistic “Imagini din toată lumea” / Touristenklub “Bilder aus aller Welt”: „ Iata vin colindatori” / “Die Weihnachtssänger” prezintă/ es sprechen: Mihail Cernat

INTRAREA LIBERĂ / EINTRITT FREI

2013 erhielt die in Odessa geborene Schriftstellerin Marjana Gaponenko den Adelbert-von-Chamisso-Preis. Mit ihrem Roman «Wer ist Martha?» hat die in Wien lebende Marjana Gaponenko einen «neuen, aufregenden Ton» in die deutschsprachige Gegenwartsprosa gebracht“, so die Jury. ……am taiat 1 paragraf

„Hymnisch bespricht Beate Tröger Marjana Gaponenkos neuen Roman “Wer ist Martha?”. Einmal mehr stelle die ukrainische, in Mainz lebende Autorin ihr Talent unter Beweis, ebenso humorvoll wie tiefgründig, überschwänglich und zugleich nüchtern zu erzählen und dabei kunstvoll, aber nie ästhetizistisch mit Worten zu spielen. Und so folgt die verzückte Rezensentin Gaponenkos wunderbar eigensinnigem und skurrilem Helden Lewadski, einem sechsundneunzigjährigen, emeritierten Ornithologen, der sie nicht nur an eine Figur aus einer Erzählung von Isaak Babel erinnert, sondern darüber hinaus zum “herzerwärmenden” Sinnbild eines alten, ganz der Kunst und Wissenschaft verpflichteten Europas wird. Diesen fulminanten, tragikomischen Roman kann die Kritikerin nur mit Nachdruck empfehlen.“ (Rezensionsnotiz zu Frankfurter Allgemeine Zeitung, 24.01.2013)

„Wer ist Martha? ist ein wunderbar kühner Roman und ganz großes Kino. Es geht um die Freude am Dasein, die Würde des Menschen, die Liebe zur Schöpfung. Wer ist Martha? ist ein Roman in Frack und Fummel, so phantastisch und originell, so lebendig und frech, dass sich selbst noch der Tod darüber kaputtlacht. “ (Marjana Gaponenko, 2014)

„Marjana Gaponenko verbindet hohes Pathos mit Slapstick; sie zeichnet in den Zirkusfarben von Pomp und Pauken und im leisen Sfumato der Zärtlichkeit. «Wir meinen es gut, nicht wahr?», sagt Lewadski zu seinem orientalischen Butler Habib, den er zu lieben begonnen hat wie einen Sohn. (Und der auch ihn, was immer das sein mag, in wunderbarer professioneller Distanz: liebt.) Dieses Buch ist radikale Neoromantik und feiert schwungvoll die grosse Opera buffa der unerschöpflichen Kreatur. Es gehe ihr nicht um die Handlung, hat Marjana Gaponenko (Jahrgang 1981) in einem Interview gesagt, sondern «um eine andere Klarheit, die nicht benannt werden muss, um zu sein». Das ist formuliert gegen die Stringenz der diktatorischen Vernunft und für die Gnade des scheinbar anarchischen Empfindens, das aber vielleicht nur geheimeren Gesetzen folgt. So setzt Gaponenko auf Lux und Luxus, Schönheit und Gefieder; sie zelebriert eine erlesen erschriebene Üppigkeit, die so herrlich täuschend nur Literatur schenken kann. Ein Buch wie ein grandioses Fest, sicher wie ein Kinderglaube, und wo es intellektuell haltlos wäre, wird es souverän getragen durch eine mutige Sprache, die erstaunt bis zum Schluss.“ (Angelika Overath 9.10.2012, Neue Zürcher Zeitung)

Marjana Gaponenko

Marjana Gaponenko wurde 1981 in Odessa geboren. Bereits mit vierzehn Jahren schrieb sie ihr erstes Gedicht auf Deutsch, einer Fremdsprache, für die sie bis heute eine tiefe Leidenschaft empfindet. Nach zahlreichen lyrischen Arbeiten veröffentlichte Marjana Gaponenko 2010 ihren ersten Roman “Annuschka Blume“. Für ihren zweiten Roman „Wer ist Martha?“ erhielt sie 2013 den Adelbert-von-Chamisso-Preis der Robert Bosch Stiftung und den österreichischen Literaturpreis Alpha.

Publikationen

• Wie tränenlose Ritter. Gedichte, Tanz vor dem Gewitter. Gedichte, 2001.
• Freund. Gedichte, 2002 / Prieten (Rumänisch von Daniel Pop), 2003.
• Reise in die Ferne, 2003.
• Die Löwenschule. Eine wahre Geschichte für Kinder und Erwachsene, 2008.
• Nachtflug. Gedichte, 2007Annuschka Blume. Roman, 2010
• Wer ist Martha?. Roman. Suhrkamp, Berlin 2012
• Theo Breuer (Hg.): NordWestSüdOst. Gedichte von Zeitgenossen, 2003.
• Daniela Egger (Hg.): Austern im Schnee und andere Sommergeschichten. Eine literarische Landkarte von Lech und Zürs. 2008.
• Shafiq Naz (Hg.): Der deutsche Lyrikkalender. Jeder Tag ein Gedicht, 2009.
• Christoph Buchwald und Uljana Wolf (Hg.): Jahrbuch der Lyrik, 2009.
• Axel Kutsch (Hg.): Versnetze, Versnetze_zwei, Versnetze_drei. Deutschsprachige Lyrik, 2008, 2009, 2010.

Auszeichnungen und Preise

• 2001: Autor des Jahres 2001 (Deutsche Sprachwelt).
• 2001: Literaturstipendium des Künstlerdorf Schöppingens
• 2009: Frau Ava Literaturpreis
• 2013: Adelbert-von-Chamisso-Preis
• 2013 Literaturpreis Alpha

In cadrul ciclului de conferinţe dezbatere dedicate Bucureștiului, Casa de cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiştei nr. 15) vă invită joi 13 noiembrie, ora 17 la evenimentul: Zestrea de arhitectură – de ce sunt Bucureștii altfel. Manifestarea este organizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Forumul Democrat al Germanilor din București şi Asociaţia Istoria Artei.

Cu participarea:

– Prof. Dr. Arh. Peter DERER, „ Bucureştiul, o altfel de moştenire”.(Graniţă de civilizaţii. Dificultăţi de creştere. Alternarea moştenirilor. Stabilizarea profilului propriu. Arhitecţi fără frontiere. Recuperarea decalajului sau…..)

– Dr. Adrian MAJURU, „ De ce sunt Bucureştii altfel”.(Stiluri, Perioade. Domnii. Vremuri faste şi mai puţin faste. Şcoli. Mentalităţi. Împrumuturi. Patrimoniu.)

– Drd. Oana MARINACHE, „Casele Blaremberg şi Filipescu din strada Batiştei”. (Arhiva de arhitectură. Documente. Imagini. Interpretări.)

– Lector. Dr. Arh. Adrian CRĂCIUNESCU, „ De ce Micul Paris nu a fost Mica Vienă sau Micul Berlin”.(Documente. Istorie. Mentalităţi. Spaţiu Public. Memorii. Timpul trecut.)

Cu acest prilej va fi vernisată și o expoziție de fotografie de arhivă bucureşteană.

Ilustraţia muzicală: Cristian BALAŞ (vioară)

Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS

”Este responsabilitatea bucureştenilor să decidă dacă Bucureştii vechi merită sau nu păstraţi. Poate ar trebui organizat un referendum, să se hotărască odată pentru totdeauna dacă partea veche a orasului are sau nu valoare. Bucureştiul vechi ne ajută să înţelegem mai bine cum suntem. Cu fiecare casă ori grilaj dărâmat moare ceva din fiinţa noastră…..Întrebarea  este dacă bucureştenii vor să arate că au pedigree, că nu sunt locuitorii unei aşezări  noi, fără istorie. Dacă îşi doresc o capitală care se respectă ar trebui să păstreze şi să regenereze zonele protejate din Lista Monumentelor Istorice.”

( Peter DERER, 2006, “Formula AS”}.

 „Arhitecţii sunt artişti şi, atunci când au voie să se manifeste şi nu sunt constrânşi de ideile altora, din mâinile lor ies adevărate opere de artă. E adevărat, că aceste opere de artă seamănă, deseori, cu stilul cubist al lui Picasso, dar clădirile ciudate create de artişti fac deliciul turiştilor. Sediul Uniunii Arhitecţilor din România s-a încadrat cu brio în topul celor mai ciudate clădiri din lume, fiind realizat de arhitecţii Dan Marin şi Zeno Bogdănescu. Clădirea pleacă ca un monument istoric şi se termină cu o construcţie realizată în cel mai modern stil, îmbinând vechiul cu noulîntr-un amestec de cărămidă şi sticlă. (Ana STAN, Adevărul, 2014)

 « De ce s-a numit Bucureştiul „Micul Paris ?  Probabil că această întrebare a avut deja multe răspunsuri. Unul dintre ele ar trebui să aibă o dublă trimitere: una umană, antropologică şi alta de ambient, arhitectură. Cele două repere se întrepătrund, deşi confruntarea dintre vechi şi nou, la începutul secolului al XIX- lea a fost adesea agresivă. Oraşul se schimbă în cele mai detaliate repere urbanistice, iar vestimentaţia, gesturile, accesoriile cotidiene devin aidoma celor de la Paris. Limba franceză era vorbită frecvent pe stradă şi pe anumite paliere sociale, incluzînd aici şi o mare parte din middle class.

Denumirea de Micul Paris vine din uimirea smulsă călătorilor balcanici de un Bucureşti schimbat cu repeziciune, europenizat care elimina punţile care-l legau de Orient şi Balcani. Micul Paris şi-a trăit clipele lui de glorie, iar ceea ce a dat consistenţă acelei epoci şi supranumelui care a renumit-o se mai păstrează astăzi parţial în inelul central al oraşului: case, magazine, palate, adificii publice ş.a.“ ( Adrian MAJURU, „ Bucureşti. Povestea unei geografii umane”, 2007, Editura I.C.R)

Preocuparea pentru ansambluri unitare din punct de vedere arhitectural şi peisagistic se va menţine peste timp în Bucureşti……. La iniţiativa domnitorilor Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbey speţiul românesc începe să se modernizeze prin adoptarea unor modele occidentale……..Fiecare generaţie a familiilor Bibescu- Ştirbey – Basarab-Brâncoveanu a ştiut să preţuiască şi să păstreze coerenţa ansamblurilor arhitecturale.

O mare parte a monumentelor legate de familiile Bibescu – Ştirbey nu mai există astăzi.

Ele constituie însă mărturii valoroase ale trecutului arhitecturii bucureştene care merită amintite în legătură cu foştii lor proprietari şi comanditari. (Oana MARINACHE, “ Patrimoniul architectural ctitorit de familiile Bibescu,  Ştirbey, Basarab, Brâncoveanu. Bucureşti şi Judeţul Ilfov”, Editura Istoria Artei, 2013)