Dragi prieteni ai Casei de Cultură Friedrich Schiller, pentru a continua tradiția colocviilor noastre culturale cu distinșii noștri colaboratori vă invităm să ascultați, să analizați și să înțelegeți istoria, muzica, literatura și arta, împreună acum, aici, la Casa de Cultură Friedrich Schiller și vă recomandăm să vizionați online în perioada martie, aprilie videoconferințe care supun atenției o analiză arhivistică riguroasă, interpretată, pentru o redare cât mai fidelă a istoriei culturii.
Comentarii la următoarele adrese de e-mail: eveniment@casaschiller.ro, director@casaschiller.ro
-
- „CARNAVALUL TRADIȚIONAL GERMAN PENTRU COPII”
De la înființarea Casei de Cultură Friedrich Schiller, 1 iunie 1957, au fost oganizate anual carnavaluri tradiționale germane pentru adulți și copii. După 1990 am reluat această tradiție colaborând în mod deosebit cu etnicii germani și cu elevii de la Colegiul German Goette din București. Ulterior au participat și cursanți (adulți și copii), profesori de la cursurile de limbă germane, precum și vizitatorii ai Casei Schiller.
În 21.02.2016 Casa Schiller a organizat în colaborare cu Forumului Democrat al Germanilor din Bucureşti carnavalul tradițional german pentru copii „manifestare tradițională germană cu o tradiție de 59 de ani la “Casa Schiller”, la Universitatea Populară “Ioan I. Dalles”. Carnavalul a fost deschis, conform tradiţiei de Orchestra de suflători „Karpaten Show” sub conducerea lui Hans Groza cu muzică tradiţonală germană. Repertoriul foarte bogat a cuprins melodii îndrăgite ca: “Rote Rosen, rote Lippen, roter Wein”, “Sauerkraut-Polka”, “Herzschmerzpolka”, “Boogie-Cocktail”, valsuri: “Himmelblaue Augen”, “Praterleben”, “Zigeunerlager”, marşuri: “Persischer Marsch” sau “Mondflug”. Trupa de teatru „Improvisneyland” condusă de actorul Axel Moustache, împreună cu actorii Pavel Bârsan, Mădălin Mandin, Radu Ciobănaşu a reuşit să poarte un dialog în limba germană şi română cu publicul. Spectatorii au propus o temă sau un cuvânt cheie, iar actorii au improvizat o scenetă, reuşind să stimuleze fantezia şi creativitatea participanţilor, realizându-se astfel un spectacol irepetabil. Monica Dumitrescu a prezentat un program de dans variat, ce a inclus vals, tango, slow fox. Su „Teatrul de Magie”, condus de Andrei Teașcă și echipa sa a condus micii participanți în lumea fascinantă a magiei și cu trucuri de magie și poezie pornesc împreună într-o călătorie până la granițele imaginației și chiar dincolo de ele. Adrian Popescu, coordonatorul Grupului de Iniţiativă „Cabana Scout” din cadrul Organizaţiei Naţionale „Cercetaşii României” a organizat jocuri interactive cu copii. In continuare a urmat parada costumelor, iar un juriu alcătuit din părinți au acordat 4 premii – cărți în limba germană pentru cele cele mai frumoase costume atât la fete cât și la băieți.
2. „COMUNITATEA DISPĂRUTĂ. GERMANII DIN ROMANIA INTRE 1945 ȘI 1967”
Continuând tradiția evenimentelor dedicate istoriei culturii germane din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în 18 februarie 2016 a fost prezentat volumul „Comunitatea dispărută. Germanii din România între 1945 și 1967”, semnat de dr. Laura Gheorghiu, apărut la Editura Tritonic, 2015.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Forumul Democrat al Germanilor din București. Au prezentat: dr. Laura Gheorghiu, cercetător, Bogdan Hrib, Editura Tritonic: „Idee, manuscris, carte- astăzi și mâine”.
Au participat: Christiane Gertude Cosmatu, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guverul României, dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G.R. – Regiunea Extracarpatică. Ilustrația muzicală: Cristian Balaş, vioară. Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
„Despărțirea etnicilor germani de meleagurile care le-au fost patrie timp de sute de ani s-a făcut cu greutate, sub constrângerea unui regim opresiv. Germanii din România nu au dorit să părăsească patria strămoșilor lor, în conștiința lor fiind un element de mândrie asigurarea perpetuării misiunii lor civilizatoare în Est, o expresie a forței culturii ai căror purtători erau. Etnicii germani s-au „reîntors” în RFG doar datorită faptului că au fost puși în fața imposibilității de a-și continua existența ca germani, de a rezista ca o comunitate minoritară în România socialistă. În fapt, este o „reîntoarcere” silită, marcată de un sentiment intrinsec al unei pierderi iremediabile, percepția în cadrul comunității germane fiind că misiunea lor se încheie în mod tragic și că asistă la apusul ireversibil al mitului civilizator al coloniștilor germani care au venit în regiunile Transilvaniei și Banatului în urmă cu opt și respectiv două secole.” (Dr. Laura Gheorghiu).
3. CONFERINȚA „PARCUL CAROL I – 110 ANI: ARHITECȚI ȘI ANTREPRENORI”
Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și „Asociația Istoria Artei ” au marcat în 22 septembrie 2016 un eveniment cultural cu profunde implicații istorice, într-un an în care s-a omagiat contribuția familiei regale la dezvoltarea României: organizarea în 1906 a „Expoziției Generale Române” și amenajarea Parcului Carol I în Câmpia Filaretului, organizand cea de-a treia conferință „Parcul Carol I – 110 ani: arhitecți și antreprenori”, susținută de dr. Oana Marinache și Andrei Popescu. Invitat special: col.(r) dr. Cristian Scarlat, fost director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Proiectul cultural „Parcul Carol I – 110 ani” își propune reconstituirea istorică și digitală a Expoziției Generale Române din 1906, din perspectiva pavilioanelor de arhitectură, a monumentelor de for public, a personalităților care au contribuit la realizarea proiectului urbanistic și peisagistic, crescând potențialului istorico-cultural al zonei Filaretului. La 6 iunie 1906 se deschidea oficial „Expoziția Generală Română”, eveniment conceput pentru celebrarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului şi 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani. Din punctul de vedere al istoriei arhitecturii, 1906 marchează începuturile promovării stilului național/neoromânesc în spațiul public și afirmarea unor studenți ai arhitectului Ion Mincu, care au pus în aplicare idealurile sale. Arhitecții Burcuș și Ștefănescu au proiectat marea majoritate a pavilioanelor durabile, dedicate ministerelor și instituțiilor publice; antreprenori: arhitecții Remus Iliescu, Leopold Schindl, Scarlat Petculescu, Leonida Negrescu, ing. Atanasie Bolintineanu, Gratzoschi și Elie Radu.
4. CONFERINȚA „ISTORIE ȘI MULTICULTURALITATE: GRĂDINARII BUCUREȘTIULUI”
Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu „Asociația Istoria Artei” a organizat un dublu eveniment în 1 noiembrie 2016, conferința publică „Istorie si multiculturalitate: grădinarii Bucureștiului” și lansarea broșurii „Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german”. Au prezentat: istoricul de artă dr. Oana Marinache, arh. Raluca Zaharia și fotograful Cristian Gache. Ilustrația muzicală: orchestra de suflători Karpaten Show, dirijor: Hans Groza. Coordonator proiect: Aurora Fabritius.
Asociația și Editura Istoria Artei a coordonat în perioada septembrie – octombrie 2016 proiectul cultural „Istorie și multiculturalitate: grădinarii Bucureștiului”, realizând broșura „Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german”, ediție bilingvă. Broșura este distribuită gratuit Arhivelor Naționale ale României, Ordinului Arhitecților din România, Muzeului Municipiului București, Casei de cultură „Friedrich Schiller”, școlilor bucureștene cu predare în limba germană. Broșura prezintă pe scurt istoria principalelor grădini publice bucureștene și amenajări peisagistice, începând cu secolul al XIX-lea și până în anii ’30 ai secolului al XX-lea: Kiseleff, Cișmigiu, Cotroceni, Icoanei, Ioanid, Herăstrău, Botanică, grădinile palatelor regale. Dintre personalitățile care și-au adus contribuția la înfrumusețarea capitalei sunt evocate: Louis Adolphe Leyvraz, Carl Friedrich Wilhelm Meyer, Rudolf von Borroczyn, Franz Harrer, Vladimir de Blaremberg, Johann Schlatter, Ulrich Hoffmann, Wilhelm Knechtel, Friedrich (Fritz) Rebhuhn. De origine prusacă, elvețiană sau austriacă, de profesie horticultori, botaniști, ingineri, arhitecți, peisagiști, toți își leagă numele de apariția și dezvoltarea marilor grădini bucureștene, jucând un rol fundamental în amenajarea și modernizarea spațiului public și privat.
Cercetător și autorul textului: istoric de artă dr. Oana Marinache; traducerea în limba germană: dr. Silvia Irina Zimmermann, design: Cristian Gache.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României și al Casei de Cultură „Friedrich Schiller”.
- Prezentarea volumului „ANII PIERDUȚI. AMINTIRILE UNUI ARCHITECT DEPORTAT ÎN URSS”, autor JEAN SCHAFHÜTL Conferința-dezbatere „DEPORTAREA ȘI DETENȚIA, FILE DE ISTORIE”.
Casa de Cultură Friedrich Schiller, împreună cu F.D.G.R. – Forumul regional Regiunea Extracarpatică au comemorat 71 de ani de la deportarea etnicilor germani din România în URSS, pentru reconstrucția Uniunii Sovietice și în 21 ianuarie 2016 a avut loc prezentarea volumului „Anii pierduți. Amintirile unui architect deportat în URSS”, autor Jean Schafhütl, editura Vremea, 2015 și conferința-dezbatere „Deportarea și detenția, file de istorie”.
A prezentat: dr. Vlad Mitric-Ciupe (asistent univ. – Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret“ din București): „Anii pierduți. Amintirile unui architect deportat in URSS” , dr. Cosmin Budeancă (expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc): „Consecințele deportărilor aspra comunităţii germane din România”, dr. Alexandru Murad Mironov (lector univ. la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; cercetător ştiinţific III, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română): „Deportarea etnicilor germani: context general şi particularităţi locale.” dr. Sorin Lavric (redactor – Editura Humanitas, profesor – Facultatea de Filozofie, Bucuresti): „Un destin confiscat”.
Au participat: Christiane Cosmatu, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guverul României, dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G.R. – Regiunea Extracarpatică.
Imaginile expoziției de fotografie: Franz Binder, Anton Ferenschutz, Francisc Dercze, Matilda Jica. Ilustrația muzicală: Cristian Balaş, vioară. Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius. „Schafhütl e un intelectual sadea, înalt în viziune şi melodios în expresie. Împotriva opiniei curente că literatura carcerală este nereuşită sub unghi estetic, limba memoriilor de faţă e mătăsoasă. Citeşti volumul cu plăcere, ca pe o mărturie înzestrată cu farmec literar. Autorul nu se lamentează şi nici nu osîndeşte, dar se revoltă împotriva dramei de care a avut parte. De ce a trebuit să treacă prin ce a trecut? Schafhütl se va întoarce în România în 1950, absolvind în final Arhitectura. Anii pierduţi sunt o mărturie cîntărind cît ruperea unei tăceri”. (Sorin Lavric, „România literară”).
- CONFERINȚA ȘI VIZIONAREA FILMULUI „DEMONUL SIMPLIFICĂRII”- MOMENTE DIN VIAȚA SCRIITORULUI HANS BERGEL”
In cadrul ciclului „Moștenirea culturală germană din România” în 20 octombrie 2016 a avut loc conferința și vizionarea filmului „Demonul simplificării”- Momente din viața scriitorului Hans Bergel”, realizat de Lucia Hossu-Longin și Dan Necușulea.
Au prezintat: prof. univ. dr. Manuela Cernat, critic și istoric de artă, Romulus Rusan, Lucia Hossu-Longin. Scriitorul Hans Bergel avea 19 ani, în 1944, când România a fost ocupată de trupele sovietice. Locuia în Sibiu, era sportiv, schior de performanţă, avea prieteni buni nu numai din minoritatea germană, ci şi din cluburile sportive româneşti ale oraşului. În decurs de trei ani, tânărul Hans Bergel a dus acte, provizii, informaţii luptătorilor din munţii Sebeşului, ofiţerilor din Armata Regală Română, care refuzaseră să lupte de partea Armatei Roşii şi stăteau ascunşi în pădure. În toată iarna ’45 – ’45 a îndeplinit misiuni grele, riscante, luând legătura cu „nesupuşii” din văile Munţilor Făgăraş.
„Pentru mine a fost decisiv în această perioadă, faptul că am cunoscut oameni dispuşi să plătească cel mai mare preţ pentru libertate; niciodată până în acel moment nu întâlnisem asemenea oameni. Problema lor nu era de natură militară, ci morală. Atât timp cât existăm – spuneau ei – şi oamenii din ţară ştiu acest lucru, ei şi naţiunea mai au demnitate. Ceea ce facem nu este lipsit de sens: transmitem tuturor un semnal în sensul păstrării curajului şi speranţei într-o ţară tiranizată.” (Hans Bergel, „Literatură şi rezistenţă”)
„Filmul Demonul simplificării (56 minute), o producție TVR 2 în seria Reconstituiri (2007), abordează un moment dramatic din biografia lui Hans Bergel, scriitor de limbă germană din România care a trecut de mai multe ori prin închisoare și a suferit pentru ceea ce a scris. Parabola folosită în nuvela sa Principele și bardul critica cenzura din sistemul comunist. Bergel a fost judecat în 1959, împreună cu patru scriitori germani, de Tribunalul Militar din Brașov și condamnat la 15 ani de detenție. Unul dintre prietenii lui studenți l-a trădat și la proces a devenit martor al acuzării. Întunericul sufletului omenesc este insondabil… Filmul pune față în față două mărturii: ale victimei și ale prietenului trădător. Subiectul atinge astfel o temă substanțială a existenței umane: nevoia de adevăr. Reconstituit chiar și după 70 de ani.” (Lucia Hossu-Longin, 2016)
- CONFERINȚA „BRÂNCOVEANU ȘI INALTA POARTĂ”
În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii românești, Casa de Cultură Friedrich Schiller a organizat în 28 martie 2017 conferința-dezbatere și prezentarea volumului „Brâncoveanu și Inalta Poartă, Documente noi din arhivele turcești, Vol. I” apărut la Editura Istros a Muzeului Brăilei „ Carol I”, 2016, autor Dr. Mihai Maxim. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Muzeul Brăilei„ Carol I”, cu Forumul Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică și Forumul Democrat al Germanilor din București. Au participat: dr. Mihai Maxim, Membru de onoare al Academiei Turce, dr. Ionel Cândea, Membru corespondent al Academiei Romane, directorul Muzeului Brăilei „Carol I”, directorul Editurii ISTROS, prof. dr. Bogdan Murgescu, Academician Șerban Papacostea, Academician Răzvan Theodorescu. Ilustrația muzicală: Cristian Balaș. Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius. „Volumul prezintă seria de Documente noi din Arhivele turcești extrase din fabuloasa Arhivă Otomană din Istanbul privind relațiile româno-otomane, statutul Țărilor Române față de Înalta Poartă, rolul Moldovei și Țării Românești în aprovizionarea Istanbulului, a corpurilor expediționare și a cetăților de margine otomane, regimul teritoriilor românești aflate sub administrație otomană și, în acest cadru, istoria pe multiple planuri a Brăilei otomane.” (Mihai Maxim)
