Prezentarea volumului: Un veac frământat. Germanii din România după 1918


În cadrul evenimentelor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri, istoriei minorității germane din România, Primăria Municipiului București și Casa de cultură “Friedrich Schiller” au organizt în  27 februarie 2019 prezentarea volumului Un veac frământat. Germanii din România după 1918, apărut la Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, 2018. Coordonatorii volumului sunt dr. Ottmar TRAȘCĂ și dr. Remus Gabriel ANGHEL. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, FDGR, Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică și FDGR, București.

Au prezentat: Dr. Ottmar TRAȘCĂ, cercetător  științific principal I, Institutul de Istorie „Gh. Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, Dr. Remus Gabriel ANGHEL, cercetător, ISPMN (Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale) din Cluj-Napoca, Dr. Cosmin BUDEANCĂ, cercetător, I.I.C.C.M.E.R. București.

Au participat: Christiane Gertrud COSMATU, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României, Dr. Daniel ZIKELI, Episcop Vicar, Biserica Evanghelica (Lutherana) C. A., Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele FDGR, Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică

Ilustrația muzicală: Orchestra de suflători „Karpaten – Show“ sub conducerea dirijorului Hans GROZA.

Germanii au reprezentat de-a lungul secolelor una dintre cele mai importante, dar și puțin cunoscute comunități etnice de la noi. În ciuda interesului pregnant pe care publicul românesc l-a avut și îl are pentru germani, pentru satele și orașele construite de către aceștia în Transilvania și Banat, nu există la ora actuală în limba română nici o sinteză istorică care să trateze evoluția acestei comunități. De altfel, cunoașterea destinului germanilor de la noi, de negăsit, în mod straniu, în nici o carte de istorie, este un exercițiu esențial, obligatoriu, pentru înțelegerea contextului românesc în secolul XX. Este o istorie captivantă, cel mai adesea dramatică și surprinzătoare. Este istoria deportărilor masive și a dezrădăcinării unei populații care a însemnat enorm pentru societatea românească.

Intenția [autorilor] afirmată a fost aceea de a pune la dispoziția publicului amator de istorie, dar și a specialiștilor, deopotrivă, o sinteză referitoare la comunitatea germană din România în perioada 1918-2018. Nu  este  o lucrare exhaustivă, ci o carte care să ofere pe de o parte o imagine generală referitoare la evoluția minorității germane, pe de altă parte, o perspectivă inedită, mai puțin cunoscută publicului larg, cu privire la istoria recentă a României. [Coordonatorii au] optat în favoarea unor studii elaborate atât de istorici, cât și de sociologi, obținând astfel o perspectivă multidisciplinară cu privire la destinul minorității germane în perioada 1918-2018.“ (Coordonatorii volumului, dr. Ottmar TRAȘCĂ și dr. Remus Gabriel ANGHEL, Prefață)

În plus, volumul subliniază renașterea paradoxală a germanismului din România. “Cultura germană și organizațiile minorității germane din România se aflau în pragul disoluției și al dispariției la sfârșitul regimului comunist… Cu toate acestea, la mai mult de douăzeci de ani distanță … acestea nu au dispărut, iar istoria germanilor din România este departe de a se fi încheiat. Organizațiile minorității germane și-au asumat un rol social și comunitar și s-au deschis treptat celorlalte comunități etnice din Banat și Transilvania. Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană în Transilvania și Biserica Catolică în Banat, școlile cu predare în limba germană, organizațiile Forumului Democrat al Germanilor din România, fundațiile care se ocupă de restaurarea și revitalizarea patrimoniului cultural și, nu în ultimul rând, organizațiile culturale, precum grupurile de dansuri săsești sau șvăbești, cândva specifice fiecărei așezări germane, au început să fie frecventate și de populația altor etnii”. (Ovidiu Oltean, capitolulMobilitate, împrumut cultural și rearticulare asociativă  în rândul minorității germane din România”)