Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și „Asociația Istoria Artei ” și-au propus să marcheze în 2016 un eveniment cultural cu profunde implicații istorice, într-un an în care omagiem contribuția familiei regale la dezvoltarea României: organizarea în 1906 a „Expoziției Generale Române” și amenajarea Parcului Carol I în Câmpia Filaretului . Joi, 27 octombrie, începând cu ora 18:30 vă invităm la cea de-a patra conferință „Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală”, la sediul nostru din str. Batiștei nr. 15. Vor prezenta: istoric de artă dr. Oana Marinache, istoric drd. Cezar Petre Buiumaci și fotograf Cristian Gache. Ilustrația muzicală: 
Ana Bădică și Marius Boldea- pian. Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
Cu acest prilej prezentăm publicului expoziția de fotografii de epocă, documente de arhivă și din periodicele vremii, cărți poștale, precum și reconstituirile digitale ale unor pavilioane ale Expoziției Generale Române din 1906. Cele 30 de panouri prezintă elementele cele mai importante ale cercetării echipei proiectului „Parcul Carol I – 110 ani” și au fost realizate cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitecților din România, din „Timbrul Arhitecturii”, fiind expuse la Casa Mincu între 15-30 septembrie 2016.
Conferința ne oferă ocazia de a explora istoria Parcului Carol I după închiderea Expoziției Generale Române. Pornim de la scrierile dr. Constantin I. Istrati (1850-1918), comisarul general al expoziției, pentru a înțelege viziunea sa asupra acestui spațiu pe care și l-ar fi dorit să adăpostească mai multe muzee, o grădină zoologică, școli practice de horticultură, apicultură și sericicultură. În Palatul Industriei sau al Silviculturii se dorea crearea Muzeului Industriei, s-a propus chiar și înființarea unui Muzeu Comercial, în Pavilionul Agriculturii un muzeu de profil, toate sub egida Ministerului Domeniilor și în parteneriat cu Camera de Comerț și Școala de Comerț. Școala de horticultură ar fi putut avea un spațiu de demonstrații practice în fostul Pavilion al principelui Suțu, Școala de sericicultură era prevăzută a fi amenajată în casa sătească, iar Școala de Apicultură pe locul rămas liber după dezafectarea Pavilionului Ungar. Palatul Artelor s-ar fi dorit să devină „Muzeul trecutului nostru”, ceea ce, în parte, s-a realizat prin amenajarea Muzeului Național Militar în perioada interbelică.
În perioada interbelică parcul devine spațiu expozițional pentru diferite prezentări tematice (Târgul de mostre industriale, expoziții de electricitate, industriale, de aviație). În 1935 aici este organizată prima expoziție „Luna Bucureștiului”.
În timpul regimului comunist, locului i s-a schimbat numele în „Parcul Libertății”, în 1958 rămășițele eroului necunoscut au fost scoase în noaptea de 22-23 decembrie și duse la Mărășești, iar în 1963 se construiește „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism” după planurile arh. Horia Maicu și Nicolae Cucu și se amenajează mausoleul conducătorilor comuniști.
Conferința este ultima din proiectul realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București – Orașul in-vizibil. Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.
Das Kulturhaus „Friedrich Schiller“ und der „Verein der Kunstgeschichte“ haben sich vorgenommen, 2016 ein kulturelles Ereignis mit tiefen historischen Implikationen zu markieren, in einem Jahr in dem wir den Beitrag der königlichen Familie zur Entwicklung Rumäniens ehren: die Organisierung der „ Allgemeinen Rumänischen Ausstellung“ 1906 und die Anlegung des Parks Carol I in der Filaret Ebene.
Am Donnerstag, den 27. Oktober um 18,30 Uhr sind Sie in der Batisteistr. Nr. 15 zu der vierten Konferenz „Der Carol I Park – 110 Jahre“: „Historische und digitale Rekonstruktion“ eingeladen. Es sprechen: Dr. Oana Marinescu, Kunsthistoriker. DRD. Cezar Bulumaci, Historiker und Cristian Gache, Fotograf. Musikalische Untermalung: Ana Bădică und Marius Boldea – Klavier. Projektleiterin: Aurora Fabritius.
Bei dieser Gelegenheit präsentieren wir dem Publikum die Fotoausstellung mit Bildern aus jener Zeit, Archivdokumente aus der Zeitungen jener Epoche, Postkarten als auch digitale Rekonstruktionen einiger Pavillons der Allgemeinen Rumänischen Ausstellung aus 1906. Die 30 Tafeln präsentieren die wichtigsten Forschungselemente der Mannschaft des Projektes „Der Park Carol I – 100 Jahre“ und wurden mit der finanziellen Unterstützung des Architektenordens in Rumänien realisiert. Sie wurden im Haus Mincu zwischen dem 15 -30 September 2016 ausgestellt.
Der Vortrag bietet uns die Gelegenheit die Geschichte des Parks Carol I nach dem Schließen der Allgemeinen Rumänischen Ausstellung kennenzulernen. Wir gehen von den Schriften von Dr. Constantin I. Istrati (1850-1918), Generalkommissar der Ausstellung aus, um die Vision diesen Raum betreffend zu verstehen. Er hätte sich gewünscht mehrere Museen, einen Tiergarten, praktische Schulen für Gartenbau, Bienenzucht und Seidenraupenzucht zu sehen. Im Palais der Industrie oder der Forstwirtschaft sollte das Museum der Industrie errichtet werden. Man hat sogar die Gründung eines Handelsmuseum im Pavillon der Landwirtschaft vorgeschlagen, alles unter der Schirmherrschaft des Domänenministeriums und in Partnerschaft mit der Handelskammer und der Handelsschule. Die Gartenbauschule hätte einen Raum für praktische Demonstrationen im gewesenen Pavillon des Fürsten Şuţu gehabt. Die Seidenraupenschule war im ländlichen Haus vorgesehen und die Bienenzuchtschule sollte im freigelegten Raum nach der Stilllegung des ungarischen Pavillons errichtet werden. Der Palast der Künste sollte zum „Museum unserer Vergangenheit“ werden, was teilweise durch die Errichtung des Nationalen Militärmuseum in der Zwischenkriegszeit realisiert wurde.
In der Zwischenkriegszeit wurde der Park zum Ausstellungsraum für verschiedene thematische Vorführungen (Mustermessen für Industrie, Elektrizität, – Industrie, – und Aviatik- Ausstellungen). 1935 wurde hier die erste Ausstellung „Luna Bucureştiului“ organisiert.
Während des kommunistischen Regimes wurde der Name des Parks in „Park der Freiheit“ umgetauft. 1958 wurden die sterblichen Überreste des unbekannten Helden in der Nacht von 22 – 23 Dezember herausgenommen und nach Mārāşeşti gebracht. 1963 wurde das „Denkmal der Helden des Kampfes für die Freiheit des Volkes und des Vaterlandes, für den Sozialismus nach den Plänen der Architekten Horia Maicu und Nicolae Cucu errichtet. Es wurde auch das Mausoleum der kommunistischen Führer eingerichtet.
Es ist die letzte Konferenz des mit der finanziellen Unterstützung des ARCUB – das Kulturzentrum des Munizipiums Bukarest, im Rahmen des Kulturprogrammes Bukarest die unsichtbare Stadt realisierten Projektes.
Die Veranstaltung findet auf Rumänisch statt. Der Eintritt ist frei.
