Contact

Herculane – arc peste timp, 1896-2006. Turism și istorie la Băile Herculane

Joi, 26.05.2016     h: 18.00      Donnerstag,

Imagini de la conferință

010503040713080911121516171014

0114

17

Prezintă:/ Es sprechen:

Acad. Constantin Bălăceanu Stolnici: “Tradiții ale turismului balnear românesc”/ “Traditionen des  rumänischen Badetourismus
Ing. Dorin Bălteanu: “Istorie și tradiție la Băile Herculane/ “Geschichte und Traditionen  in Herkulesbad“
Dr. Alexandru Murad Mironov: “Din istoria orașului Băile Herculane”? “Aus der Geschichte des Herkulesbad“
Dr. Octavian Buda: “Un punct terapeutic pe harta Europei”/  “Ein therapeutischer Punkt auf der Landkarte Europas“
Prof. ist. Antoaneta Lucasciuc: “ Herculane- ieri, azi, mâine”/ “Herkulesbad – gestern, heute, morgen“
Vernisaj expoziție de f26_05_Afis Herculane_curbe.cdrotografie din arhivele orasului Băile Herculane./
Vernisage der Fotoausstellung aus den Archiven der Stadt Herkulesbad
Ilustrația muzicală: Orchestra de suflători Karpaten Show, dirijor: Hans Groza/
Musikalische Untermalung das Blasorchester Karpaten Show, Dirigent Hans Groza
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius
Projektleiterin: Aurora Fabritius

Acum, în această vale a Cernei există cea mai frumoasă stațiune de pe continent”
( Franz Iosef, Împăratul Austro-Ungariei, 1852) “ Cartea  Herculane – arc peste timp 1896- 2006 a lui Dorin Bălteanu se vede că este scrisă nu numai cu erudiție, dar și cu pasiune.Ea are marele merit de a atrage atenția asupra Băilor Herculane încercând nu numai să atragă turiști, ci să sensibilizeze pe cei în măsură să o facă pentru o restaurare a pieselor de patrimoniu pe care le conține și totodată să pună în evidență și rolul pe care trebuie să-l aibă în sistemul balnear românesc.” (Acad. Constantin BĂLĂCEANU STOLNICI, 2007, prefață)

 „ Când vorbim despre Băile Herculane, nu putem trece cu vederea trecutul istoric al staţiunii, care se pierde în negura timpului şi de la care trebuie pornit  în elaborarea oricărei strategii de dezvoltare. Acest trecut ne spune că Băile Herculane este cea mai veche staţiune balneară din ţară şi una dintre cele mai vechi din lume, cu o vechime atestată documentar din anul153 d.Chr. Acest trecut garantează, de fapt, eficienţa tratamentului balnear la Băile Herculane. Acest trecut ne dă forţa încrederii într-un viitor mai bun. (…)

La sfârșitul sec. XIX Băile Herculane era deja o stațiune consacrată pe plan internațional, devenind o destinație solicitată atât de oamenii simpli care își căutau leacul pentru bolile de care sufereau, cât și de mari personalități politice ale vremii care găseau aici locul ideal pentru întâlniri de stat cât și pentru relaxare și tratament. Stațiunea cunoaște după 1852 o nouă etapă de înflorire odată cu ridicarea marilor construcții construite după proiectele arhitectului curții imperiale vieneze, Wilhelm Doderer, cel care a proiectat prima variantă a celebrului castel Peleș de la Sinaia. S-au construit atunci restaurante, vile, băi luxoase, elemente care sporesc faima internațională de care se bucura deja stațiunea.

Concepția unitară și monumentalitatea sunt caracteristicele hotelurilor centrale care au apărut în acele vremuri, așezate simetric față de o axă perpendiculară pe Cerna, formată din clădirea Cazinoului, la un capăt și Băile Imperiale Austriece la celălalt capăt.

Elementul central al ansamblului arhitectural construit în a doua jumatate a sec. XIX, în jurul căruia gravitează cladirile, monumente istorice de arhitectură balneară îl constituie Parcul Central.

Izvoarele termale, alături de climatul blând cu influențe submediteraneene, aerul puternic ionizat negativ precum și peisajul pitoresc al Văii Cerna sunt premise favorabile care de aproape două milenii atrag neîntrerupt oaspeți din toate colțurile lumii.

Principalul factor de cură, apele termale constituie adevărata bogăție cu care natura a înzestrat stațiunea. Miraculoasele proprietăți curative ale apelor termale au făcut ca stațiunea să fie cunoscută înca din antichitate.

Printre personalitățile care au beneficiat de efectul curativ al apelor Băilor Herculane trebuie mentionată celebra împărăteasă Elisabeta( Sissi), care era îndragostită de frumoasa stațiune, mărturie stau versurile din jurnalul său intim.

Viața culturală a Băilor Herculane  s-a îmbpgățit în acele timpuri prin prezența unor însemnați scriitori  care au petrecut sejururi aici, dintre care amintim pe Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, George Coșbuc și Mihail Sadoveanu.

Festivitatea Inaugurării Canalului navigabil Porțile de fier, în anul 1896  a împăratului Austro-Ungariei Franz Iosef cu regele Carol I al României și cu regele Alexandru I al Serbiei  a păstrat în mintea și sufletul oamenilor imaginea unei stațuni bimilenare cu vocație internațională, care prin această întâlnire istorică ți-a consolidat poziția și CVstatutul. Evenimentul de atunci a fost marcat printr-o medalie jubiliară”. (Dorin Bălteanu”Herculane – arc peste timp. Turism și istorie la Băile Herculane”, vol. I, p. 6, cap. I, Editura Info, Craiova, 2007)

Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI , București,, medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. Este, de asemenea, Director de Onoare al Institutului de Antropologie “Fr. I. Rainer” al Academiei Române și Președintele de Onoare al Societății Academice de Antropologie. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema.

Dorin BĂLTEANU, Absolvent al Facultăţii de Electrotehnică a Universităţii din Craiova 1985.  Işi dedică activitatea promovării staţiunii Băile Herculane. 2011 -2012, participă, în calitate de asistent proiect la “Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a oraşului Băile Herculane”, proiect iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în parteneriat cu Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite şi Primăria Băile Herculane. 2007 apare la Editura INFO Craiova primul volum “Herculane –Arc peste timp. Turism şi istorie la Băile Herculane”, monografie – album dedicată promovării potenţialului turistic al bimilenarei staţiuni de pe Valea Cernei. Datorită solicitărilor de peste hotare a vol. I (Biblioteca Bayerische din Munchen, Muzeul Şvabilor Bănăţeni din Ulm, Germania, Biblioteca Naţională din Viena, etc.), apare ediţia în limba germană a acestui volum, lansată în 2010 cu ocazia Decadei culturii germane în Banatul montan. În 2011 lansează volumul al doilea al cărţii la „Bursa de turism balnear de la Hotel Diana, Băile Herculane”. În 2013, apare, la aceeași editură, cartea ”Mehadia turistică”, în colaborare cu prof. Gruia Cinghiță.

Dr. Alexandru MURAD MIRONOV, lector universitar la Facultatea de Istorie, Universitatea București, cercetător științific III la Institutul pentru Studiul Totalitarismului, Academia Româna, redactor la Revista „Arhivele Totalitarismului”. Autor: ”Vremea încercărilor. Relațiile româno-sovietice, 1930-1940”, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2013 si coautor al volumelor” Intelectuali români în arhivele comunismului”, Nemira, București, 2006 si „Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării”, 1956, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2006.

Dr. Octavian BUDA

Absolvent, în 1992, al Facultăţii de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila – Bucureşti, absolvent, în 1997, al Facultăţii de Filozofie – Universitatea Bucureşti.

2015- Preşedinte al EAHMH – The European Association for the History of Medicine and Health. Patru premii internaţionale: 1996, Young Investigator Award (IAFS), Tokyo; 2000, Premiul Societăţii Germane de Medicină Legală, Essen şi două premii ale Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinei (ISHM), Barcelona, 2011 şi Tbilisi, 2014.  Peste 100 de studii publicate şi comunicate de istoria medicinei, psihiatrie şi psihanaliză judiciară, antropologie psihiatrică şi culturală, bioetică, filozofie.