Prof. univ. dr. Nicolae Șerban TANAȘOCA, dr. Cătălina VĂTĂȘESCU
Col. dr. prof. univ. Petre OTU
Expoziția de fotografie din arhive
IMAGINI DIN ISTORIA AROMÂNILOR, A MEGLENOROMÂNILOR ȘI ISTROROMÂNILOR, dr. Nicolae Șerban TANAȘOCA
Marius BOLDEA și Ana BĂDICĂ (pian)
In cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii românești Casa de cultură „ Friedrich Schiller” a organizat în 25 iunie 2015 conferința dezbatere „Românii de peste hotare”, prilejuită de o importantă apariție editorială: studiul cu același titlu, eveniment editorial, și anume: publicarea intergrală a memoriului semnat de remarcabilul diplomat român Emil Oprișanu în anul 1945. Volumul este prefațat de un Argument semnat de profesorul universitar dr. Nicolae Șerban Tanașoca, cartea fiind tipărită în anul 2014 cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.
„ Priviți la Dunăre: românii sunt de o parte și de cealaltă, având cu desăvârșire aceeași înfățișare și, chiar dacă românii se strecoară adânc în Balcani, întinzând mâna fraților lor, de o făptură întrucâtva deosebită, din părțile Macedoniei și Tesaliei, NIMIC nu-i deosebește.” ( Nicolae Iorga, „ Sfaturi pe întuneric”, 1931-1940, Editura Casa Radio, 2001 )
Au prezentat: Prof.univ. dr. Nicolae Șerban Tanașoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române: „ Identitatea şi destinul istoric al aromânilor”.
- Cătălina Vătășescu, cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române: „ Studiile lingvistice recente asupra românilor din Bulgaria, Ucraina şi Ungaria.”, col. dr. prof.univ. Petre Otu, director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară: „ 1945 – anul nașterii Memoriului semnat de Emil Oprișanu”.
Ilustrația muzicală: Marius Boldea și Ana Bădică ( pian). Coodonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
Cu acest prilej a fost vernisată o expoziție de fotografie din arhive cu imagini din istoria aromânilor, a meglenoromânilor și istroromânilor din jurul granițelor României.
„ In afara frontierelor României se găsește un mare număr de români alcătuind, în unele regiuni grupuri compacte dintre care unele sunt în imediata apropiere a graniței. Tratând cu o largă toleranță minoritățile de pe teritoriul național, România s-a așteptat ca și statele în care se găsesc elemente românești să adopte aceeași linie de conduită. (…) Stăruințele pacifice ale României nu au izbutit decât în foarte mică măsură să asigure păstrarea ființei etnice a românilor de peste hotare. Cu toate progresele civilizației, tratamentul rezervat în diverse state elementului românesc se oglindește în situația lui numerică: o continuă și progresivă scădere. In fața împuținării progresive a elementului românesc România este în drept să ceară ca problema să fie tranșată odată pentru totdeauna, astfel ca relațiile sale cu statele învecinate să nu mai fie tulburate de această spinoasă chestiune“, scria Emil Oprișanu în anul 1945, jurist, consilier de legație când a elaborat Memoriul ROMÂNII DE PESTE HOTARE, secretarul Comisiunii pentru problemele păcii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine al Regatului României.
„ Acest studiu reprezintă un prețios document de istorie a diplomației românești, care însoțit de numeroasele anexe documentare – tablouri statistice, tablouri de concordanțe toponimice, liste de biserici și școli românești de peste hotare, hărți etnografice și istorice – constituia dosarul menit să ofere delegaților români la Conferința de la Paris elementele esențiale de informație și de judecată necesare pentru stabilirea strategiei politice optime în vederea apărării drepturilor românilor traitori ca minoritari în câteva dintre țările Europei Centrale și de Sud-Est, Ucraina Transcarpatică, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Albania și Peninsula Istria.”
(……. ) Memoriul lui Emil Oprișanu nr invită să încercăm a examina succint situarea problemei românilor de peste hotare de către factorii de răspundere ai politicii românești din anii celui de al Doilea RĂZBOI Mondial în ansamblul problemelor păcii.” Aceste precizări reprezintă doar câteva aspectele importante pentru care vă propunem lectura și meditația acestui studiu, cît și prezentarea „ destinului distinsului diplomat român, Emil Oprisanu devotat națiunii sale, dar amarnic încercat , în felul lui, de instaurarea totalitarismului în România.” .”( dr. N. Ș. Tanașoca, Argument, Românii de peste hotare”, Editura Academiei Române, 2014).
