Contact

CALENDAR CULTURAL 18 – 24.05.2020

    1. ÎNTÂLNIREA FOŞTILOR DEPORTAŢI (ETNICI GERMANI) ÎN URSS DIN BUCUREŞTI”


Casa de Cultură Friedrich Schiller, împreună cu Forumul Democrat al Germanilor din  România – Forumul regional Regiunea Extracarpatică au comemorat 72 de ani de la deportarea etnicilor germani din România în URSS, pentru reconstrucția Uniunii Sovietice. În ianuarie 1945 au început primele deportări a 75.000 de etnici germani cu vârste între 17 și  45 de ani în minele din Donbas.

În 26 ianuarie 2017 a avut loc  conferința dezbatere „Deportarea etnicilor germani  în U.R.S.S. și urmările ei”, dedicată prezentării volumelor editate de Erwin Josef Țigla: „Deportarea în Rusia. 70 de ani de la începerea acesteia. Manifestări comemorative în Banatul Montan, 1991 – 2015”, şi articole cu privire la istoria monumentului dedicat deportaților, ridicat la Reșița și Deportarea în Rusia. 70 de ani de la începerea acesteia. Martori oculari și amintiri, apărute la editura Banatul Montan, Reşiţa 2015, 2016. Totodată, a fost proiectat filmul „La marginea tăcerii”, semnat de Cristian Amza, realizator TVR2. Documentarul reliefează drama germanilor din România trimiși la munca de reconstrucție în U.R.S.S. și face parte din seria de documentare „Deportații”, prezentată la TVR2.

A prezentat: Erwin Josef Țigla, Președintele  Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Christiane Cosmatu, Subsecretar de stat Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul  României, Dr. Klaus Fabritius, Președintle  Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică, Cristian Amza, realizator TVR2, Ilustrația muzicală: Ana Bădică și Marius Boldea, pian.  Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius

„Cele două apariții editoriale reșițene  reprezintă chintesența a tot ceea ce am putut realiza și documenta în sud-vestul țării despre acea pată neagră, poate cea mai grea, de care a avut parte etnia germană pe aceste meleaguri.  Ele reprezintă totodată o modalitate de a face ca suferințele, de cele mai multe ori supranaturale, să nu fie trecute cu vederea, să nu fie uitate: atât de cei care au suferit, cât și de generațiile viitoare. Cei pătimiți, de cele mai multe ori au iertat, iar noi, cei de astăzi și de mâine suntem chemați să luptăm pentru ca aceste erori și orori ale istoriei să nu se mai repete niciodată.” (Erwin Josef Țigla)

2.  ZIUA UNITĂȚII GERMANE”

Forumul Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică și Casa de Cultură „Friedrich Schiller”  în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Guvernul României  au  organizat  in  5 octombrie 2016  la Casa Schiller  evenimentul „Ziua Unității Germane”, cu ocazia aniversarii  a 26 de ani de la reunificarea  Germaniei.

Au prezentat: Uwe KochCoordonatorul Departamentului Cultură, educație și probleme ale minorității germane la Ambasada Republicii Federale Germania la București, Christiane Gertrude CosmatuSubsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Guvernului României,  Dr. Klaus FabritiusPreședintele  Forumului  Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică.

Cu acest prilej a fosti vernisată expoziția de fotografie intitulată „O zi la Hamburg”,  realizată de dr. Klaus Fabritius. Orchestra de suflători „Karpaten Show”, condusă de Hans Groza,  a prezentat un repertoriu selecționat din cele mai îndrăgite melodii tradiționale aparținând muzicii autentice germane.

Dacă ne gândim la Germania anului 1989, ne vin instantaneu în minte imaginile căderii Zidului Berlinului. Locuitori ai Berlinului de Est şi ai Berlinului de Vest escaladând Zidul, stând călare pe Zid, îmbrăţişându-se, beţi de fericire. Şi astăzi, aceste imagini mă răscolesc într-un mod deosebit, chiar dacă, între timp, au trecut 25 de ani de atunci.” (Werner Hans Lauk, Ambasadorul Republicii Federale Germania în România).

Începând cu 1990 data de 3 octombrie este Ziua Națională a Germaniei și la această dată se serbează Ziua Unității Germane, deoarece atunci a avut loc reunificarea celor două state germane. Ziua Unității Germane – 3 octombrie a înlocuit sărbătoarea națională a Republici Federale din data de 17 iunie și pe cea din 7 octombrie a fostului RDG.

  1. PREZENTAREA VOLUMULUI „Natyasastra – cartea artelor

In cadrul evenimentelor dedicate istoriei artei și culturii internaționale, Casa de Cultură “Friedrich Schiller”, în parteneriat cu Editura Cununi de Stele și Centrul de Artă Euterpe”, au organizat sâmbătă, 4 februarie 2017, prezentarea volumului natyasastra – cartea artelor, traducere din limba sanscrită de Amita Bhose și Constantin Făgețan, apărut la Editura Cununi de Stele, 2016, prima traducere a tratatului de artă dramatică în Europa. Invitaţi de onoare: E.S. ramesh chandra, Ambasadorul Indiei la Bucureşti şi doamna Kathyayini CHANDRA.

Au prezintat: Elena Andronache, studenta Amitei Bhose, Carmen Muşat-coman, director al Editurii Cununi de Stele şi studenta Amitei Bhose, Carmen Coţovanu Pesantez, coregraf dans clasic indian  și specialist în cultură şi civilizaţie indiană.

Cu acest prilej, va avea loc și  o reprezentaţie de dans clasic indian „Shiva Nataraja – Stăpânul Dansului Cosmic”, concept coregrafic: Carmen Coţovanu Pesantez. Interpretează Grupul Centrului de Artă Euterpe” : Alina Ion, Iulia Harangus, Angelica Floareş.

Natyasastra reprezintă cartea fundamentală a esteticii indiene. În India, receptarea artei are aceeași importanță ca și crearea ei. Natyasastra – tratatul de dramaturgie indiană – susține că arta, meșteșugul, învățătura, gândul sau înțelepciunea care n-au fost manifestate în teatru, nici nu există. Conform gândirii indiene, arta nu reprezintă un scop în sine, ci o cale a realizării unei experiențe lăuntrice, a regăsirii omului în propriul său suflet. Tradiția indiană socotește dramaturgia drept genul desăvârșit al literaturii, teatrul fiind o sinteză a tuturor artelor – muzica, pictura, sculptura, arhitectura și dansul.  (dr.Carmen Coţovanu Pesantez)

Centrul de Artă Euterpe, Bucureşti, este o instituţie privată care a luat fiinţă în anul 2003. Centrul de Artă „Euterpe” desfăşoară multiple activităţi în domeniul artistic şi cultural, organizează evenimente şi oferă prestaţii artistice (concerte/recitaluri de muzică latino-americană, spectacole de dans clasic indian, flamenco, latino s.a.), participă la importante proiecte culturale, colaborând cu artişti de prestigiu din ţară şi din străinătate, precum şi cu alte instituţii de cultură, ambasade, companii, ONG-uri etc.

  1. Prezentarea volumului GERMANII DIN BANAT PRIN POVESTIRILE LOR“ conf. univ. dr. SMARANDA VULTUR

În cadrul ciclului de evenimente dedicate Moștenirii culturii germane din România,

Casa de Cultură „Friedrich Schiller”,și F.D.G.R.-Regiunea Extracarpatică au organizat joi, 31 mai 2018 dezbaterea și prezentarea volumului „Germanii din Banat prin povestirile lor, susținută de coordonatorul cărții conf. univ. dr. Smaranda Vultur, ediția a II-a revizuită și adăugită apărută la Editura Polirom, 2018.

Au prezentat: conf. univ. dr. Smaranda Vultur, Christiane Gertrud Cosmatu,

Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul  României, dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G.R – Regiunea Extracarpatică.

„Ediţia a doua revăzută şi adăugită a volumului Germanii din Banat prin povestirile lor (Editura Polirom, Iaşi, 2018), coordonat de Smaranda Vultur reuneşte povestiri de viaţă, mărturii şi fotografii extrase din arhiva de istorie orală a Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara, Ele sunt menite să contureze printr-o incursiune în memorie, viaţa diverselor comunităţi de germani care au trăit în Banatul de câmpie (Timiş-Torontal) sau de munte (Bergland).      

 Aceste povestiri sunt rezultatul unui dialog propus de cei care au făcut interviurile, membri ai Grupului de Istorie Orală şi Antropologie Culturală coordonat de conf. dr. Smaranda Vultur şi coautori ai acestei cărţi (Simona Adam, Adrian Onica, Roxana Onica, Ștefana Ciortea–Neamţiu, Adela Lungu–Schindler, Mihai Crîznic, Gabriela Panu, Mihaela Sitariu, Alexandra Dorca, Voichiţa Năchescu, Ramona Ardelean, Antonia Komlosi, Gilda Vălcan, etc).

Din dialogul dintre generaţii, el însuşi parte a unei memorii ce se prezintă pe sine în acţiune, prind viaţă amintiri bune şi rele, istorii de supravieţuire, evocări dramatice, scene dintr-un trecut recent sau îndepărtat, revizitat şi reinterpretat din perspectiva prezentului în care s-au derulat interviurile (1998-2017).

Printre cele 16 interviuri inedite în ediţia a doua, cele mai multe evocă viaţa în interbelic,  al doilea război mondial, deportarea în U.R.S.S. a etnicilor germani din 1945 sau deportarea în Bărăgan (1951–1956), dar şi exproprierile, colectivizarea, emigrarea, alte evenimente care au dus treptat la împuţinarea unei etnii al cărei aport economic şi cultural a fost deosebit de important pentru Banat şi România.”  (dr.Smaranda Vultur)                                                                                  

Smaranda Vultur, membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1998 şi a PEN Clubului din 2003. A publicat  între altele: Infinitul mărunt. De la configuraţia intertextuală la poetica operei. Editura Cartea Românească, Bucureşti,1992.(Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1992 pentru debut în eseu, istorie şi critică literară); Istorie trăită, istorie povestită, Deportarea în Bărăgan, 1951 – 1956, Editura Amarcord, Timişoara, 1997, Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa. Editura Marineasa, 2012.

A primit în 2012 titlul de  Chevalier dans l’Ordre des Palmes Académiques pentru servicii  aduse culturii franceze, acordat de Ministerul Educaţiei Naţionale al Franţei.

  1. Expoziția de fotografie MARTIRII MARII UNIRI. DESTINELE UNEI GENERAȚII DE EXCEPȚIE

În cadrul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918, Primăria Municipiului București și Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, au organizat  în 7 februarie 2019  prezentarea Expoziției de fotografie documentară închinată Marii Uniri și Primului Război Mondial, expoziție organizată de Asociația Identitate Culturală Contemporană, finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale Martirii Marii Uniri. Destinele unei generații de excepție.

„Nu se poate ca ceea ce a conceput mintea românească, ca ceea ce a simţit inima românească, să nu poată înfăptui energia românească”. (Nicolaie TITULESCU)

Au prezintat: DrLiviu TARANU, consilier superior C.N.S.A.S., Dr. Florian BANU, consilier superior C.N.S.A.S., Mihai FLOROIU, istoric, coordonator proiecte culturale in cadrul Asociației Identitate Culturală Contemporană și coordonatorul expoziției Martirii Marii Uniri. Destinele unei generații de excepție, Alexandru CĂUTIȘ,  jurnalist.

Au participat: Christiane Gertrud COSMATU, Subsecretar de  Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României. Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele FDGR – Regiunea Extracarpatică, Ilustratia muzicală: Ana și Marius BOLDEA. Coordonatorul evenimentului: Aurora FABRITIUS.

„Asociația Identitate Culturală Contemporană organizează în contextul Centenarului Marii Uniri o importantă expoziție itinerantă la nivel național și internațional dedicată aniversării Marii Uniri de la 1918 și personalităților de anvergură implicate în realizarea și apărarea României Mari. Expoziția foto-documentară aduce în centrul atenției publice biografiile celor mai reprezentative figuri naționale (intelectuali, prim-miniștri, reprezentanți ai partidelor politice, militari și generali ai Armatei Române,episcopi etc.) care, indiferent de confesiune, religie și culoare politică, au luptat pentru un obiectiv comun: unirea tuturor românilor în hotarele unui singur stat. În cadrul expoziției va fi prezentată contribuția elitelor la înfăptuirea Marii Uniri, ilustrată prin 18 lideri politici și intelectuali români care au supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial și au avut parte de un destin tragic, fiind închiși și ostracizați în închisorile comuniste (Iuliu Maniu, Pantelimon Halippa, Ion Mihalache, Daniel Ciugureanu, Iuliu Hossu, Arthur Văitoianu, Ion Nistor, Onisifor Ghibu, Ioan Pelivan, Henri Cihoski, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Ion Flueraș, Ilie Lazăr, Iosif Jumanca, Aurel Vlad, Mihai Popovici, Alexandru Lapedatu). (dr. Liviu TARANU, Mihai FLOROIU)

6. „ARHITECTURA NEOROMÂNEASCĂ ÎN SLUJBA MARII UNIRI”

Casa de cultură „Friedrich Schiller”, și Asociația Istoria Artei au organizat cu ocazia Zilei Drapelului Național marți, în 26 iunie 2017 conferința științifică din cadrul proiectului cultural „Arhitectura neoromânească în slujba Marii Uniri”.

Au prezintat: istoric de artă dr. Oana Marinache: Considerații asupra arhivelor de arhitectură

arh. Adrian Crăciunescu: Un „Paul Smărăndescu” inedit istoric dr. arh. Andrei Razvan Voinea: Stilul neoromânesc și arhitectura locuințelor ieftine.

În cadrul proiectului cultural inițiat de Asociația Istoria Artei s-au desfășurat mai multe activități în cursul anului 2018, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri: cercetare de arhiva pentru arhitecții Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Paul Smarandescu, Gheorghe Simotta, Statie Ciortan si Victor Stefanescu, organizarea a 30 ateliere de istorie urbană gratuite în școli, a 3 conferințe de specialitate susținute de invitatați de seamă, a 6 tururi ghidate gratuite pe urmele fiecărui arhitect menționat, editarea a 500 exemplare din catalogul pentru publicul larg și instituțiile culturale partenere. Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național