Dragi prieteni ai Casei de Cultură Friedrich Schiller, pentru a continua tradiția colocviilor noastre culturale cu distinșii noștri colaboratori vă invităm să ascultați, să analizați și să înțelegeți istoria, muzica, literatura și arta, împreună acum, aici, la Casa de Cultură Friedrich Schiller și vă recomandăm să vizionați online în perioada martie, aprilie videoconferințe care supun atenției o analiză arhivistică riguroasă, interpretată, pentru o redare cât mai fidelă a istoriei culturii.
Comentarii la următoarele adrese de e-mail: eveniment@casaschiller.ro, director@casaschiller.ro
- „AȘEZĂMINTELE BRÂNCOVENEȘTI: 1835 – 2015”RECONSTITUIRE ISTORICĂ ȘI VIRTUALĂ
Continuând tradiția evenimentelor dedicate istoriei patrimoniului cultural românesc, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (Str. Batistei, nr. 15) și Asociația Istoria Artei a organizat în 12 noiembrie 2015 vernisajul expoziției „Așezămintele Brâncovenești: 1835 – 2015”.
Expoziția face parte din proiectul cultural „Așezămintele Brâncovenești: 1835-2015” realizat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național în sesiunea III/2015 Patrimoniu cultural material și va fi prezentată în perioada 2 – 23 decembrie 2015 la Palatul Mogoșoaia.
Expoziția este alcătuită dintr-o serie de fotografii istorice inedite și din reconstituirile virtuale ale corpurilor Spitalului Brâncovenesc și Azilului „Domnița Bălașa”.
La eveniment au prezentat: istoricul de artă dr.Oana Marinache și arhitectul Andrei Popescu.
Ilustrația muzicală: Marius Boldea, pian, Ana Bădică, Amelia Stoicescu, soprană.
„În 2015 sărbătorim 180 de ani de testamentul ctitoricesc al bănesei Safta Brâncoveanu și 130 de ani de la ridicarea celei de-a patra Biserici „Domnița Bălașa”, dar comemorăm și 30 de ani de la demolarea complexului.
Echipa proiectului și-a propus cu această ocazie reconstituirea istoriei Așezămintelor Brâncovenești, a căror moștenire a dăinuit din veacul al XVIII-lea până la 1984-1985. Proiectul a avut mai multe componente de valorificare a patrimoniului: cercetarea de arhivă a fondurilor legate de Așezămintele Brâncovenești, etapa de reconstituire digitală a clădirilor complexului spitalicesc, susținerea a 3 conferințe, organizarea unui tur ghidat la Biserica Domnița Bălașa, organizarea de ateliere pentru elevi în școlile bucureștene, tipărirea unor broșuri și pliante, publicarea de articole și organizarea unei expoziții cu reconstituirile virtuale”. (dr.Oana Marinache)
2. „DE LA MARELE RĂZBEL LA MAREA UNIRE: FAPTE DE VITEJIE, CONSEMNĂRI, MONUMENTE”
Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Asociația Istoria Artei a organizat în 19 octombrie 2017, un nou eveniment cultural, care încheie proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente” inițiat de Asociația Istoria Artei la începutul anului și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național în sesiunea I/2017 Patrimoniu cultural material.
Au prezentat:
I.-istoric drd. Cezar Petre Buiumaci, Ateliere de bune practici: Monumente de for public comemorative bucureștene – „România a participat la prima mare conflagraţie mondială în scopul realizării marelui desiderat: Unirea Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu Ţara. Sacrificiul de pe câmpul de luptă se ridică la aproape 900.000 de vieţi. Pentru a cinsti jertfa acestor vieţi plătite de poporul român în Primul Război Mondial au fost ridicate în Bucureşti o serie de monumente de for, dintre care unele au intrat în teritoriul oraşului ca urmare a extinderii urbane, iar altele nu mai există astăzi.”
– istoric dr. Florentina Udrea, Dumitru Mățăoanu și monumente comemorative din Argeș. „Recunoștința față de moartea eroică a zecilor de mii de soldați din județul Argeș, care s-au jertfit în Marele Război, s-a concretizat în ridicarea a numeroase monumente comemorativ-funerare după 1919, de cinstire a memoriei celor căzuți în lupte pentru realizarea României Mari. La campania de ridicare a acestora și-au adus contribuția pe lângă comunitatea locală, primării, prefecturi, „Societatea Mormintele eroilor căzuți în război” (sub înalta ocrotire a Reginei Maria), Ministerul Apărării Naționale și Societatea artiștilor și sculptorilor români. Această ultimă instituție va avea un rol foarte important în ridicarea monumentelor, încă din 1919, când se atrăgea atenția ca monumentele să fie realizate de sculptori români, și în același timp se recomanda o listă ce cuprindea 25 de tineri sculptori români (mulți dintre ei participanți la Marele Război). Printre aceștia se numără și sculptorul Dumitru Mățăoanu, originar din Mățău/Câmpulung Argeș, care în Primul Război Mondial a fost mobilizat pe lângă Marele Cartier General al Armatei, și trimis pe front unde realizează numeroase schițe și crochiuri militărești. Mățăoanu va fi unul dintre cei care răspund comenzilor și va executa sculptura monumentelor din: Bălilești, Budișteni, Câmpulung Muscel, Mățău, Rucăr, Valea Popii. Comunicarea prezintă informații despre trei monumente comemorative (fiecare având o altă tipologie): Câmpulung Muscel, Mățău, Rucăr.”
– istoric de artă dr. Oana Marinache, Atelier de lectură publică: Memorialistica de război. „O scurtă prezentare a memoralisticii de război publicată recent de principalele edituri de anvergură națională, precum și mărturiile consemnate în publicațiile Editurii Istoria Artei. Evenimentul face parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.”
- Conferința: „REGINA ELISABETA A ROMANIEI (CARMEN SYLVA) – OPERA LITERARĂ ȘI DE ARTĂ DECORATIVĂ DIN TIMPUL EXILULUI 1891-1894”
Opțiunea pentru personalitatea poetei Carmen Sylva este o tradiție a instituției Casa Schiller, iar parteneriatul cu dr. Silvia Irina Zimmermann, coordonatoarea Centrului de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied este o certitudine a reușitei, deoarece expunerile acestei cercetatoare sunt determinate de arhive extrem de pretioase, de o analiză a iconografiei epocii și o buna cunoaștere a vieții și activității Reginei Elisabeta.
Evenimentul organizat în 23 noiembrie 2017 a făcut cunoscute detalii inedite despre creația Reginei din timpul exilului( 1891-1894), cuprinzând și prezentarea cărții de povești „Monsieur Hampelmann”, una dintre cele mai preferate scrieri din această perioadă, ilustrată de arhitectul Casei Regale a României de atunci, Andre Lecomte du Noui. A fost vernisată și o expoziție de fotografii privind viața și activitatea literară a Reginei.
In 2017 a apărut o nouă ediție germană a cărții de povești semnată de Regina Elisabeta în colecția Centrului de Cercetare al Arhivei Princiare, Domnul Pulcinel, ediție îngrijită și cu o prefață semnată de dr. Silvia Irina Zimmermann, la Editura Ibidem, Stuttgart. Ediția românească a carții a fost lansată la Târgul de Carte Gaudeamus tot în luna noiembrie 2017, de către Editura Vremea din București.
Expunerea dr. Zimermann a prezentat perioada de exil, cât și scrisori din corespondența Reginei către Regele Carol I, perioada septembrie 1891 – iunie 1892, păstrată astăzi în muzeele din România, Muzeul Național Peleș, Sinaia, Muzeul Național de Istorie a României, București.
In perioada exilului la Pallanza, arhitectul restaurator al Casei Regale a îndrumat-o pe Regină în activitatea ei dedicată picturii. Grafica de carte prezentată atunci este exemplar, în mare parte inedită.
„Povestea Reginei, „Domnul Pulcinel” „este o splendidă parabolă despre dragoste și devotament, despre amărăciunea desconsiderării pe pământ și despre răsplătirea frumoseții sufletului înălțat la cer”, cum afirmă dr. Silvia Irina Zimmermann. Filele lecturate cu imagini în cadrul conferinței de către editoare au completat evenimentul, iar prezentarea argumentului subliniind importanța genului epistolar din literatura română la cunoașterea personalităților scriitoricești din epocile trecute de către coordonatorul proiectului au fost o provocare la întrebări și discuții din partea participanților. Evenimentul poate fi considerat și o filă de frumoasă și elevată evocare a fastei perioade de creație a poetei Regina Elisabeta.”(Aurora Fabritius)
3. CONFERINȚA: „ARHITECTURA NEOROMÂNEASCĂ ÎN SLUJBA MARII UNIRI”
În cadrul evenimentelor dedicate centenarului Marii Uniri de la 1918, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Asociația Istoria Artei au organizat cu ocazia Zilei Drapelului Național în 26 iunie 2018 conferința științifică din cadrul proiectului cultural „Arhitectura neromânească în slujba Marii Uniri”.
Au prezentat: istoric de artă dr. Oana Marinache: Considerații asupra arhivelor de arhitectură; dr.arh.Adrian Crăciunescu: Un „Paul Smărăndescu” inedit; istoric dr. arh. Andrei Răzvan Voinea: Stilul neoromânesc și arhitectura locuințelor ieftine.
În cadrul proiectului cultural inițiat de Asociația Istoria Artei se desfășoară mai multe activități în cursul anului 2018, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri: cercetare de arhivă pentru arhitecții Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Paul Smărandescu, Gheorghe Simotta, Statie Ciortan și Victor Ștefanescu, organizarea a 30 ateliere de istorie urbană gratuite în școli, a 3 conferințe de specialitate susținute de invitați de seamă, a 6 tururi ghidate gratuite pe urmele fiecărui arhitect menționat, editarea a 500 exemplare din catalogul pentru publicul larg și instituțiile culturale partenere.
- Prezentarea volumului: „UN VEAC FRĂMÂNTAT. GERMANII DIN ROMÂNIA DUPĂ 1918”
În cadrul evenimentelor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri, istoriei minorității germane din România Casa de cultură “Friedrich Schiller” a organizat în 27 februarie 2019 prezentarea volumului Un veac frământat. Germanii din România după 1918, apărut la Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, 2018. Coordonatorii volumului sunt dr. Ottmar TRAȘCĂ și dr. Remus Gabriel ANGHEL. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, FDGR, Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică și FDGR, București.
Au prezintat: dr. Ottmar TRAȘCĂ, cercetător științific principal I, Institutul de Istorie „Gh. Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca; dr. Remus Gabriel ANGHEL, cercetător, ISPMN (Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale) din Cluj-Napoca; dr. Cosmin BUDEANCĂ, cercetător, I.I.C.C.M.E.R. București.
Au participat: Christiane Gertrud COSMATU, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României, dr. Daniel ZIKELI, Episcop Vicar, Biserica Evanghelica (Lutherana) C. A. dr. Klaus FABRITIUS, Președintele FDGR, Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică. Ilustrația muzicală: Orchestra de suflători „Karpaten – Show“ sub conducerea dirijorului Hans GROZA .
„Intenția [autorilor] afirmată a fost aceea de a pune la dispoziția publicului amator de istorie, dar și a specialiștilor, deopotrivă, o sinteză referitoare la comunitatea germană din România în perioada 1918-2018. Nu este o lucrare exhaustivă, ci o carte care să ofere pe de o parte o imagine generală referitoare la evoluția minorității germane, pe de altă parte, o perspectivă inedită, mai puțin cunoscută publicului larg, cu privire la istoria recentă a României. [Coordonatorii au] optat în favoarea unor studii elaborate atât de istorici, cât și de sociologi, obținând astfel o perspectivă multidisciplinară cu privire la destinul minorității germane în perioada 1918-2018.“ (Coordonatorii volumului, dr. Ottmar TRAȘCĂ și dr. Remus Gabriel ANGHEL, Prefață)
Prezentarea celor trei volume de interviuri: „IMAGINEA ETNICILOR GERMANI LA ROMÂNII DIN TRANSILVANIA DUPĂ 1918”, INTERVIURI: JUDEȚELE SIBIU, HUNEDOARA, ALBA, Editor dr. Cosmin BUDEANCĂ, Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște, 2019.
În cadrul în programului „Moștenirea culturală germană din România, Casa de Cultură “Friedrich Schiller” (Str. Batiștei nr.15) a organizat în 25 iunie 2019 prezentarea celor trei volume de interviuri: „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918”, Interviuri: județele Sibiu, Hunedoara, Alba, editor dr. Cosmin Budeancă, Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște, 2019. Publicarea volumelor a fost finanțată de Departamentul pentru Relații Interetnice, Secretariatul General al Guvernului prin F.D.G.R. și F.D.G.R. Sibiu.
„Cele 89 de interviuri (37 în jud. Hunedoara, 23 în jud. Alba și 29 în jud. Sibiu), au fost realizate în perioada 2002-2010 de editor, Cosmin Budeancă alături de o serie de colegi și studenți din cadrul Institutului de Istorie Orală din Cluj. În ele sunt descrise, printre altele, ocupațiile germanilor în perioada interbelică, prezența lor în viața politică a României, impactul național-socialismului, deportarea în Uniunea Sovietică, problemele din anii comunismului, emigrarea înainte și după 1989, obiceiurile, sărbătorile, costumația, trăsăturile de caracter, mentalități ș.a. Prin intermediul acestor mărturii, obținute cu instrumentarul specific istoriei orale, se recompune o amplă imagine a relației dintre românii și germani din județele menționate pentru perioada cuprinsă între 1918 și anii 2000, dar este recuperat, totodată, și „un mic fragment dintr-o istorie care moare”. (Dr. Cosmin Budeancă)
Au prezintat: prof. univ. dr. Zoltán Rostás, Coordonatorul „Cooperativei Gusti”, Universitatea din București, conf. univ. dr. Antonio Momoc, Director Departament Antropologie culturală și Comunicare, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București, dr. Florian Banu, consilier superior C.N.S.A.S., dr. Cosmin Budeancă.
Au participat: Christiane Gertrud Cosmatu, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României, dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G.R., Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică. Ilustrația muzicală: Ana Boldea, Marius Boldea (pian). Coordonatorul evenimentului: Aurora FABRITIUS
7. CONFERINȚA DEZBATERE: „DINASTIA DE HOHENZOLLERN ÎN ROMÂNIA 1866-1947” ȘI RELAȚIILE ISTORICE ROMÂNO-GERMANE
În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii românești, Casa de cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 13 septembrie 2018, conferința dezbatere „Dinastia de Hohenzollern în România 1866-1947 și relațiile istorice româno-germane”. Evenimentul este dedicat Centenarului Unirii și realizat în parteneriat cu Centrul de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare Wied Neuwied, Germania.
Au prezentat: dr. Edda Binder-Iijima (Göttingen): Familia Regală și România 1866-1947. Crize din:astice, și politice între democrație și autoritarism, dr. Silvia Irina Zimmermann (Mannheim): Reginele Elisabeta și Maria ca ambasadoare ale Familiei Regale, dr. Anneli Ute Gabanyi (Berlin): Familia Regală și România 1947–2017. Desființarea monarhiei – noul rol al Casei Regale.
Au participat: Christiane Gertrud Cosmatu, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României, dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G.R. – Regiunea Extracarpatică.
A avut loc și vernisajul expoziției de fotografie cu imagini reprezentând viața și activitatea familiilor regale din România. Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius.
