Calendar cultural online 04.05 – 10.05.2020

Dragi prieteni ai Casei de Cultură Friedrich Schiller, pentru a continua tradiția colocviilor noastre culturale cu distinșii noștri colaboratori vă invităm să ascultați, să analizați și să înțelegeți istoria, muzica, literatura și arta, împreună acum, aici, la Casa de Cultură Friedrich Schiller și vă recomandăm să vizionați online în perioada martie, aprilie videoconferințe care supun atenției o analiză arhivistică riguroasă, interpretată, pentru o redare cât mai fidelă a istoriei culturii.

Comentarii la următoarele adrese de e-mail: eveniment@casaschiller.ro, director@casaschiller.ro

  1. CONFERINȚA DEZBATERE ȘI PREZENTAREA FILMULUI „PE TREPTELE VÂNTULUI” (45 ANI GRUPUL DE ACȚIUNE BANAT)

În cadrul ciclului de evenimente dedicate Moștenirii culturii germane din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”,  F.D.G.R.- Regiunea Extracarpatică și F.D.G. București, a organizat în 22 noiembrie 2017 conferința dezbatere și presentare filmului: „Pe treptele vântului” (45 ani Grupul de Acțiune Banat), realizat de regizorul Cristian Amza. Filmul a fost difuzat în 2013, în cadrul emisiunii „Rezistenţa prin cultură”, TVR2.

Au prezintat: membrii fondatori ai Grupului literar de Acțiune Banat: Werner Kremm, Johann Lippet, William Totok și regizorul Cristian Amza.

Au participat: Christiane Gertrud  Cosmatu, Subsecretar de stat la D.R.I.,  Guvernul României, Dr. Klaus Fabritius, Președintele  F.D.G.R. – Regiunea Extracarpatică.

Grupul de Acțiune Banat (în germană Aktionsgruppe Banat) a fost gruparea tinerilor autori de limbă germană din Timișoara care a existat între anii 1972 și 1975. Denumirea oficială sub care a funcționat era Cenaclul Universitar al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara.

Cei nouă membrii fondatori Albert BohnRolf BossertWerner KremmJohann LippetGerhard OrtinauAnton SterblingWilliam TotokRichard WagnerErnest Wichner „ […] erau legați dela bun început din mai multe puncte de vedere, provenind din acelaș mediu social: s-au născut ca fii de țărani colectiviști între anii 1951-1955 în mediul rural, aparținând minorității germane din Banat. […]. Au terminat studiul de germanistică la Universitatea din Timișoara”. (Sarah Langer, 2010)

Drept dată a înființării grupului este considerată ziua de 2 aprilie 1972, când în suplimentul pentru studenți Universitas al ziarului Neue Banater Zeitung, sub titlul Am Anfang war das Gespräch (La început a fost discuția), au fost publicate opiniile rezultate la o masă rotundă pe tema situației tinerei generații, cu ilustrarea ei ideologică și social-politică în literatură.” (Nikolaus Berwanger)

William Totok declara într-un interviu, în august 2002, că „Aktionsgruppe Banat s-a constituit în anul 1972 ca o grupare a unor tineri autori care, în mod programatic, încercau să creeze o literatură neconvențională, angajată în sensul adevărat al cuvântului, axată pe o perspectivă declarat social-critică, opusă unui estetism elitarist, apolitic și distanțat față de realitatea imediată. Ideologia grupului era tributară scrierilor stângii nedogmatice occidentale, iar textele literare urmau o linie comună, oarecum unitară, inspirată atât din laconismul dialectic al lui Bertolt Brecht, cât și din experimentele avangardiste ale „Grupului Vienez” sau a poeziei muzicii rock. Atitudinea politică a grupului nu a fost una principial anti-comunistă, ci doar critică față de socialismul real-existent. 

2. Conferința „ALEXANDER TIETZ ȘI LUMEA SA: BANATUL MONTAN“,ERWIN JOSEF ȚIGLA

In cadrul ciclului de conferinţe dezbatere dedicate personalităților culturii etnicilor  germani din Romania, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 5 iunie 2018 evocarea celei mai proeminente personalități a culturii reșițene, Alexander Tietz, scriitor, etnograf, ziarist și editor. Cu prilejul aniversării a 120 de ani de la naștere și comemorării a 40 de ani de la trecerea în eternitate a etnografului, scriitorului și pedagogului reșițean Alexander Tietz (9 ianuarie 1898 -10 iunie 1978)  a fost prezentată prelegerea „Alexander Tietz și lumea sa: Banatul Montan“, susținută de Erwin Josef Țigla, A avut loc și vernisarea  expoziției  documentare de fotografie „Alexander Tietz și lumea sa“.

Manifestarea a fost realizată în colaborare cu Forumul Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin, F.D.G.R. – Regiunea Extracarpatică și F.D.G.R. București.

Au prezentat: Erwin Josef ȚIgla,  Christiane Gertrud Cosmatu,  Subsecretar de Stat, D.R.I. Guvernul României  și dr. Klaus Fabritius, Președintele  F.D.G.R- Regiunea Extracarpatică.

„Dascăl erudit, reșițeanul Alexander Tietz , 1898 – 1978, a devenit cu timpul scriitor de talent, ziarist fervent și editor, permanent fascinate de magia folclorului locurilor natale. Și-a dedicat întreaga viață culegerii de folclor autentic, povești populare, zicale, povestiri germane, basme, balade și povestiri, extinzându-și cercetările la folclorul românesc și sârbesc din Banat. Zestrea culturală rămasă  de la Alexander Tietz însumează peste 1.000 de texte, ilustrând tradițiile și obiceiurile etniilor trăitoare în Banat, români, germani, slovaci, sârbi, italieni. Mare iubitor de drumeție Alexander Tietz a fost un explorator cu educație solidă, școlit la Budapesta și Cluj-Napoca, continuând apoi studiile în Austria, Germania și Italia,  generos ca profesor, excelentul pedagog  predând limbile germană, franceză, engleză, latină și rusă. Turist împătimit, el a organizat numeroase excursii de studiu, deschizând larg orizontul spiritual al tinerei generații, insuflându-le celor tineri dragostea pentru locul natal, setea pentru cultură, turism și protecția mediului. Se poate spune că Alexander Tietz a fost un erudit, o figură ilustră a culturii noastre, personalitate complexă   a etniei germane din Banatul Montan, fiind  membru al Uniunii Scriitorilor din România.(Erwin Josef Țigla)

  1. PREZENTAREA VOLUMULUI: ATHÉNÉE PALACE”de R.G. Waldeck

 În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii românești, Casa de Cultură Friedrich Schiller” a organizat în 16 octombrie 2018, prezentarea volumului „Athénée Palace” al jurnalistei americane de origine germană  R.G. Waldeck, publicat,  în Statele Unite și Anglia la începutul anului 1942 și recent editat pentru prima oară în limba germană (Pop Verlag, 2018) – traducerea din originalul englez de Dagmar Dusil și Gerlinde Roth, cu o postfață de istoricul și diplomatul american Ernest H. Latham, Jr.

Volumul a fost redescoperit/relansat în anii 1990 în mai multe ediții în limba engleză, cu un substanțial studiu introductiv, de Ernest H.Latham, Jr. Au urmat traduceri în Franța și Olanda, iar în România, Humanitas a produs două ediții (2000 și 2006).

Au prezentat: Ioana Ieronim, poet și traducător, dr. Ernest H. Latham Jr, istoric și diplomat american, Dagmar Dusil, scriitoare, traducătoarea versiunii germane a volumului Athenee Palace (Pop Verlag 2018), dr. Hannelore Neves, Austria, traducător, referent literar.

Rosie G. WALDECK (1898-1982) s-a născut într-o familie de bancheri  evrei din Germania. în 1920 a obținut  titlul de doctor în sociologie magna cum laude la Universitatea din Heidelberg, sub conducerea lui Alfred Weber. După o viață aventuroasă, descrisă  în Prelude to the Past: The Autobiography of a Woman (1934) s-a stabilit în S.U.A.  A desfășurat o  prodigioasă carieră jurnalistică și scriitoricească. Între  iunie 1940 și ianuarie 1941 a fost  corespondentă a săptămânalului  american Newsweek la București, experiență care avea să stea la baza volumului  Athéné Palace. Cartea este  un reportaj viu ca un roman despre dramaticul  an 1940 în România, scris “la cald”, publicat succesiv,  în 1942, în S.U.A. și  Marea Britanie.

„Un popor care a văzut venirea și plecarea Imperiului roman, care a supraviețuit tuturor cotropitorilor barbari, nu crede că ceva poate avea un sfârșit irevocabil. Un astfel de popor are o înțelepciune instinctivă în privința straniilor căi ale istoriei, care pare mereu să ajungă la un compromis; de aceea ei se  tem mai puțin decât multe alte nații mari ale Occidentului. Românii posedă în cel mai înalt grad capacitatea de a primi relaxat loviturile soartei. Ei știu să cadă cu artă, cu fiecare mușchi și fiecare încheietură relaxate și moi, așa cum numai cei antrenați știu să cadă. Secretul artei de a cădea este, desigur, să nu-ți fie frică, și românii nu se tem, așa cum se tem occidentalii. O lungă experiență în supraviețuire i-a învățat că în fiecare cădere se pot găsi nebănuite ocazii de a se ridica.” (R. G. Waldeck)

„Capacitatea autoarei de a veni într-o țară pe care nu o mai văzuse niciodată, de care nu se preocupase în timp, înțelegându-i cu atâta rapiditate (în 7 luni!) figurile conducătoare, problemele, circumstanțele, pentru a publica apoi, la mai puțin de un an, un volum care justifică, prin stil și substanță, lansarea unei noi ediții cu peste o jumătate de secol mai târziu, reprezintă, desigur, marca jurnalistului de mare clasă și scriitorului dăruit care a fost, fără îndoială, Contesa Waldeck.”  (Ernest H. Latham, Jr.). Ilustrația muzicală: Ana Bădică și Marius Boldea, pian, coordonatorul proiectului:  Aurora Fabritius.

4. EXPOZIȚIA DE FOTOGRAFIE ITINERANTĂ: „GUSTAV KLIMT. PRECURSOR AL MODERNITĂȚII“

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei  și culturii austriece, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”   a organizat luni, 3 decembrie 2018  vernisajul  expoziției  itinerante „Gustav Klimt. Precursor al modernității“ cu ocazia comemorării a 100 de ani de la moartea acestuia. Evenimentul a fost  organizat în parteneriat cu Forumul Cultural Austriac București.

Gustav Klimt (1862–1918) este exponentul unei epoci ce își exercită fascinația și își trimite reverberațiile până în zilele noastre: modernismul. Artistul și-a pus amprenta mai ales asupra Vienei şi împreună cu Josef Hoffmann, Otto Wagner, Egon Schiele şi Oskar Kokoschka a influenţat în mod hotărâtor perioada din jurul anului 1900. Expoziţia itinerantă, ce constă în cuprinde 15 panouri, a fost realizată la propunerea Ministerului Afacerilor Externe austriac.

Cunoscutul artist, curator şi fost director al Muzeului Național de Artă al României, Călin Stegerean a ţinut o alocuţiune pe tema operei lui Gustav Klimt.

La acest eveniment a participat imnul Thomas Kloiber, Directorul Forumului Cultural Austriac Bucureşti.

5. DR. MARIUS OPREA: ciclul de conferințe ÎN CĂUTAREA POPORULUI PIERDUT”VIZIONAREA DOCUMENTARULUI „PATRU FELURI DE A MURI”

In cadrul evenimentelor dedicate istoriei recente a României, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat împreună cu istoricul Marius Oprea ciclul de conferințe „În căutarea poporului pierdut”, ilustrat cu difuzarea unor filme documentare.

În 10 noiembrie 2016 a avut loc a  doua conferință susținută de dr. Marius Oprea și a fost vizionat documentarul „Patru feluri de a muri”, de dr. Marius Oprea, în regia lui Nicolae Mărgineanu, care a participat  la eveniment.

Filmul a fost realizat în 2012, după un scenariu de Marius Oprea, în colaborare cu Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului. Scurt-metrajul prezintă în 52 de minute campanii de săpături arheologice în vederea descoperirii rămășițelor pământești ale unor victime ale Securității, efectuate de Marius Oprea și echipa sa de arheologi.

Cu acest prilej, a fost  prezentată  și o expoziție de fotografie din arhiva personală a istoricului.

Marius Oprea este cunoscut publicului larg ca fondator și primul președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România și mai ales prin aceea că, din 2006, a inițiat un program de cercetare inedit în România, ca de altfel în majoritatea țărilor foste comuniste, pe care l-a numit, ușor paradoxal, arheologie contemporană. Este vorba de o arheologie propriu-zisă a victimelor comunismului, începută prin cercetări în Cimitirul Săracilor de la Sighet, în încercarea de a găsi rămăşiţele celor morţi în penitenciarul de tristă faimă de acolo. În fond, mai mult decât de un program de cercetare, este vorba de o căutare a poporului nostru pierdut, a celor morți în închisori sau uciși și îngropați în genere nu departe de locul unde, din dispoziții arbitrare și fără vreo judecată, au fost asasinați de către Securitate sau Miliție.

Ţin la Marius Oprea pentru că priveşte ferm şi critic atât spre trecut, cât și în prezent. el s-a dovedit în toate cărţile şi articolele sale un perseverent şi curajos istoric al Securităţii.

Faptul că împinge cercetările sale pînă la analiza rolului pe care-l joacă Securitatea şi foştii activişti comunişti în România de astăzi îmi arată că nu am greșit în judecata mea, socotindu-l pe Marius Oprea printre prietenii mei apropiaţi ” (Vladimir Bukovski)

In cadrul evenimentelor dedicate istoriei recente a României, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat împreună cu istoricul Marius Oprea ciclul de conferințe „În căutarea poporului pierdut”, ilustrat cu difuzarea unor filme documentare.

În 10 noiembrie 2016 a avut loc a  doua conferință susținută de dr. Marius Oprea și a fost vizionat documentarul „Patru feluri de a muri”, de dr. Marius Oprea, în regia lui Nicolae Mărgineanu, care a participat  la eveniment.

Filmul a fost realizat în 2012, după un scenariu de Marius Oprea, în colaborare cu Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului. Scurt-metrajul prezintă în 52 de minute campanii de săpături arheologice în vederea descoperirii rămășițelor pământești ale unor victime ale Securității, efectuate de Marius Oprea și echipa sa de arheologi.

Cu acest prilej, a fost  prezentată  și o expoziție de fotografie din arhiva personală a istoricului.

Marius Oprea este cunoscut publicului larg ca fondator și primul președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România și mai ales prin aceea că, din 2006, a inițiat un program de cercetare inedit în România, ca de altfel în majoritatea țărilor foste comuniste, pe care l-a numit, ușor paradoxal, arheologie contemporană. Este vorba de o arheologie propriu-zisă a victimelor comunismului, începută prin cercetări în Cimitirul Săracilor de la Sighet, în încercarea de a găsi rămășițele celor morți în penitenciarul de tristă faimă de acolo. În fond, mai mult decât de un program de cercetare, este vorba de o căutare a poporului nostru pierdut, a celor morți în închisori sau uciși și îngropați în genere nu departe de locul unde, din dispoziții arbitrare și fără vreo judecată, au fost asasinați de către Securitate sau Miliție.

Țin la Marius Oprea pentru că privește ferm și critic atât spre trecut, cât și în prezent. el s-a dovedit în toate cărțile și articolele sale un perseverent și curajos istoric al Securității.

Faptul că împinge cercetările sale până la analiza rolului pe care-l joacă Securitatea și foștii activiști comuniști în România de astăzi îmi arată că nu am greșit în judecata mea, socotindu-l pe Marius Oprea printre prietenii mei apropiați ” (Vladimir Bukovski)

6. EXPOZIȚIA DE PICTURĂ „PEISAJE SUBIECTIVE DRUMUL SPRE LUMINĂ” ȘI PREZENTAREA ALBUMULUI –  dr. MARIA ALEXANDRESCU VIANU

In cadrul prezentărilor artiștilor plastici români Casa de Cultură Friedrich Schiller a organizat în 12 octombrie 2017  vernisajul  expoziției de pictură  Peisaje subiective drumul spre lumină” și prezentarea albumului –  dr. Maria Alexandrescu Vianu.

Expoziția s-a bucurat de o largă participare de înaltă ținută, artiști, istorici, psihologi, medici și admiratori ai picturii.

Au prezentat:  dr. Maria Alexandrescu Vianu, dr. Ion Vianu, medic și scriitor, dr. Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române, Daria Ghiu, critic de artă.

Coordonatorul proiectului, Aurora Fabritius a evocat personalitatea părintelui pictoriței, profesorul Tudor VIANU, critic, eseist, traducător și excepțional dascăl universitar la Facultatea de litere și filozofie din București, de la care ne-a rămas un Tratat de Estetică, cât și o temeinica scară a valorilor artistice și literare. A fost  conturată puternica personalitate a istoricului-artist Maria Vianu. Accentul a fost pus pe cromatica viguroasă a tablourilor, pe sugestia și vitalitatea emanată de aceste veritabile opere de artă. Maria Vianu este la cea de a doua expoziție de pictură, cea dintâi având loc în urmă cu un an la Muzeul Municipiului București.

In cuvântul său, artistul – arheolog  a dezvăluit traiectoria spirituală a destinului său științific, precizând că aceste imagini îi aparțin, sunt imaginația sa pură, cum le numește ea însăși „subiective”.

Interesul participanților pentru pictura Mariei Vianu au demonstrat că șansa pictorului Maria Vianu îi poate aduce satisfacții și în acest domeniu.

  1. SUNETELE NATURII” SPECTACOL DE DANS CLASIC INDIAN STILUL KATHAKI

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii  indiene, Casa de Cultură Friedrich Schiller” în parteneriat cu Centrului de Artă „Euterpe” au  organizat  în 3 februarie 2018 spectacolul Sunetele Naturii”,  „un tribut adus Naturii și Creatorului său, prin intermediul dansului și al muzicii. O invitație de a experimenta emoția Indiei indusă de strălucirea soarelui, magia lunii, sunetul vântului, picurul ploii, clocotul oceanului, lumina răsăritului, tăcerea amurgului, chemarea deșertului, grația păunului în dans, zborul către infinit… deopotrivă cu un omagiu adus zeităților naturii – Surya, Chandra, Vayu, Indra, Varuna, Mayura și cuplului divin Radha-Krishna. Vă propunem un concept care îmbină aceste elemente cu stilul de dans clasic Kathak și ritmuri de Flamenco. Kathak („katha” – poveste, „kathakar” – povestitor) este unul dintre stilurile majore ale dansului clasic indian, specific nordului Indiei. Performat inițial în temple, ca dans ritualic închinat divinității, a ajuns la curțile regilor moguli, într-o perioadă când dansul, muzica și poezia atingeau apogeul rafinamentului, pentru ca, după o perioadă de umbrire a artelor, să revină pe marile scene, spre încântarea ochiului și a sufletului. Este un dans sofisticat, spontan, plin de sensibilitate, grație și expresivitate, cu piruete elegante, cu gesturi feminine, dar ferme, care da frâu liber imaginației și măiestriei interpretului de a transpune povestea prin ritm, muzică și mimă. Kathak-Flamenco este o formă de fuziune ce reflectă un nou aspect al creativității și inovației artistice, o armonie perfectă între muzica și dansul provenind din două spatii culturale diferite.” (Concept și coregrafie: Carmen Coţovanu Pesantez)

Carmen Coţovanu Pesantez este coregraf de dans clasic indian și specialist în cultură și civilizație indiană, profesor, redactor, traducător, specialist în științele informării și documentării, formator, organizator și promotor de evenimente culturale și educaționale, moderator de emisiuni radio și TV, ilustrator muzical.

A realizat coregrafia unor spectacole importante de dans, muzică, teatru, operă, fusion și fashion show: Festivalul Baisakhi (Agra, India, 2000); spectacol în onoarea E.S. Bhairon Singh Shekawat, vicepreședinte al Indiei, cu ocazia Zilei lui Mahatma Gandhi (București, 2002); „Shiva-Nataraja – Stăpânul Dansului Cosmic” (Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, 2017, sub auspiciile Ambasadei Indiei); „Sariul – Țesături și Tradiții” (sub auspiciile Ambasadei Indiei, 2017); „Sariul întâlnește Ia” (2017, sub auspiciile Ambasadei Indiei) etc.

Dragi prieteni ai Casei de Cultură Friedrich Schiller, pentru a continua tradiția colocviilor noastre culturale cu distinșii noștri colaboratori vă invităm să ascultați, să analizați și să înțelegeți istoria, muzica, literatura și arta, împreună acum, aici, la Casa de Cultură Friedrich Schiller și vă recomandăm să vizionați online în perioada martie, aprilie videoconferințe care supun atenției o analiză arhivistică riguroasă, interpretată, pentru o redare cât mai fidelă a istoriei culturii.