Contact

Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania dupa 1918

In cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii germane și române de pe teritoriul României, Casa de Cultură “ Friedrich Schiller” vă invitafis-imaginea-etnicilor-germaniă joi, 24 noiembrie 2016, ora 18.30 la prezentarea cărții “Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Studiu de caz: judetele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală” a autorului dr. Cosmin Budeancă, aparută la Editura Cetatea de Scaun, Targoviște, 2016, dedicată impactului marii istorii asupra etnicilor germani în viziunea românilor. Referenți științifici: cercetător dr. Vasile Ciobanu (Institutul de Cercetări Social-Umane al Academiei Române, Sibiu) și Hannelore Baier, Sibiu.
Volumul este finanțat de Departamentul pentru Relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al Guvernului României prin intermediul Forumului Democrat al Germanilor din România și al Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu.
Participă:
Dr. Cosmin Budeancă: prezentarea volumului
Dr. Zoltan Rostas: “Istoria orala după Dimitrie Gusti”
Dr. Florian Banu: “Conviețuirea laolalta in Transilvania”
Dr. Laura Gheorghiu: ”Forța culturii germane din Transilvania prin păstrarea tradiției”
Ilustrația muzicală: Karpaten Show.
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.

“Chiar dacă numărul germanilor din România a ajuns sub 36.000, interesul față de aceștia a fost, cel putin în ultimii ani, destul de mare. Trebuie menționat că acest lucru s-a datorat atât activităților economice și culturale, dar mai ales castigării unor alegeri importante de către unii politicieni ( de exemplu Klaus Iohannis, primar al Sibiului intre 2000-2012 și președinte al României din 2014).” Cosmin Budeancă, 2016

„Lucrarea Domnului Cosmin Budeancă se înfăţişează ca o reuşită îmbinare dintre un studiu de imagologie şi o anchetă de istorie orală. Sub ambele aspecte, atât în ce priveşte problematica alterităţii, cât şi conceperea şi desfăşurarea anchetei orale, autorul dovedeşte o informare precisă şi o bună stăpânire a coordonatelor teoretice şi metodologice.” […]
„Autorul arată foarte corect că ancheta orală nu poate şi nici nu urmăreşte să scoată la iveală istoria adevărată: imaginea celuilalt nu are cum să fie decât subiectivă. Ea este de altfel alcătuită din numeroase reprezentări, mai mult sau mai puţin diferite, unele chiar opuse. Sunt nenumărate imagini parţiale care se reunesc într-o imagine de sinteză. Problema nu este aşadar cum sunt germanii sau cum a fost istoria lor, ci cum apare comunitatea respectivă în ochii românilor. Este ţelul propus, şi perfect atins de autor.” Lucian Boia

„Prin prezentul volum autorul nu ne oferă doar istoria etnicilor germani privită prin prisma memoriei vecinilor lor români, ci și o analiză a vieţii lor politice, economice, sociale şi culturale. Ghidate de întrebările din interviu, respondenţii oferă în ceea ce priveşte viaţa economică detalii despre meseriile practicate, relaţiile de muncă, efectele exproprierilor dar şi situaţia complicată din perioada comunistă. Referitor la viaţa politică aflăm cum a fost percepută implicarea politică a etnicilor germani, cum este surprins impactul naţional-socialismul asupra comunităţilor de germani dar şi politica duplicitară a regimului Ceauşescu în contextul emigrărilor în Germania. Sunt amplu tratate obiceiurile, tradiţiile, festivităţile cât şi relaţiile familiale, oferindu-ne astfel o imagine de ansamblu a vieţii cotidiene a diferite comunităţi de etnici germani. Totodată sunt prezentate stereotipiile şi momentele de inter-relaţionare.” Hannelore Baier

Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.

 

În căutarea poporului pierdut

Conferință și proiecție de film
Filmul documentar “Patru feluri de a muri”, în regia lui Nicolae Mărgineanu a fost realizat în 2012, după un scenariu de Marius Oprea, în colaborare cu Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului. Scurt-metrajul prezintă în 52 de minute campanii de săpături arheologice în vederea descoperirii rămășițelor pămantești ale unor victime ale Securității, efectuate de Marius Oprea și echipa sa de arheologi.

patru-feluri-de-a-muriIn cadrul evenimentelor dedicate istoriei recente a României , Casa de Cultură “Friedrich Schiller” (Str. Batiștei, nr. 15) organizeză împreună cu istoricul Marius Oprea ciclul de conferințe ”În căutarea poporului pierdut”, ilustrat cu difuzarea unor filme documentare.
Vă invităm joi, 10 noiembrie, la ora 18.30, la cea de-a doua conferință susținută de dr. Marius Oprea și la vizionarea documentarului ”Patru feluri de a muri”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, care va participa la eveniment.
Filmul a fost realizat în 2012, după un scenariu de Marius Oprea, în colaborare cu Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului. Scurt-metrajul prezintă în 52 de minute campanii de săpături arheologice în vederea descoperirii rămășițelor pămîntești ale unor victime ale Securității, efectuate de Marius Oprea și echipa sa de arheologi.
Cu acest prilej, va fi prezentată și o expoziție de fotografie din arhiva personală a istoricului.
Marius Oprea este cunoscut publicului larg ca fondator și primul președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România și mai ales prin aceea că, din 2006, a inițiat un program de cercetare inedit în România, ca dealtfel în majoritatea țărilor foste comuniste, pe care l-a numit, ușor paradoxal, arheologie contemporană. Este vorba de o arheologie propriu-zisă a victimelor comunismului, începută prin cercetări în Cimitirul Săracilor de la Sighet, în încercarea de a găsi rămăşiţele celor morţi în penitenciarul de tristă faimă de acolo. În fond, mai mult decît de un program de cercetare, este vorba de o căutare a poporului nostru pierdut, a celor morţi în închisori sau uciși și îngropați în genere nu departe de locul unde, din dispoziții arbitrare și fără vreo judecată, au fost asasinați de către Securitate sau Miliție.
”Ţin la Marius Oprea pentru că priveşte ferm şi critic atît spre trecut, cît şi în prezent. el s-a dovedit în toate cărţile şi articolele sale un perseverent şi curajos istoric al Securităţii.
Faptul că împinge cercetările sale pînă la analiza rolului pe care-l joacă Securitatea şi foştii activişti comunişti în România de astăzi îmi arată că nu am greştit în judecata mea, socotindu-l pe Marius Oprea printre prietenii mei apropiaţi. ” (Vladimir Bukovski)
Evenimentul se va desfășura în limba română.

Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german

Casa de cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Asociația Istoria Artei organizează un dublu eveniment în 1 noiembrie, începând cu ora 18:30: conferința și lansarea broșurii „Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german”. Invitați: istoric de artă Oana Marinache, arhitect Raluca Zaharia și fotograf Cristian Gache.

sch-dri-afis-a3-bilingvAsociația și Editura Istoria Artei a coordonat în perioada septembrie – octombrie 2016 proiectul cultural „Istorie și multiculturalitate: grădinarii Bucureștiului”, realizând broșura „Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german”, de 32 pagini, format A5, ediție bilingvă, color, tipărită în 1000 exemplare. Broșura este distribuită gratuit Arhivelor Naționale ale României, Ordinului Arhitecților din România, Muzeului Municipiului București, Casei de cultură „Friedrich Schiller”, școlilor bucureștene cu predare în limba germană.

Broșura prezintă pe scurt istoria principalelor grădini publice bucureștene și amenajări peisagistice, începând cu secolul al XIX-lea și până în anii ’30 ai secolului al XX-lea: Kiseleff, Cișmigiu, Cotroceni, Icoanei, Ioanid, Herăstrău, Botanică, grădinile palatelor regale. Dintre personalitățile care și-au adus contribuția la înfrumusețarea capitalei sunt evocate: Louis Adolphe Leyvraz, Carl Friedrich Wilhelm Meyer, Rudolf von Borroczyn, Franz Harrer, Vladimir de Blaremberg, Johann Schlatter, Ulrich Hoffmann, Wilhelm Knechtel, Friedrich (Fritz) Rebhuhn. De origine prusacă, elvețiană sau austriacă, de profesie horticultori, botaniști, ingineri, arhitecți, peisagiști, toți își leagă numele de apariția și dezvoltarea marilor grădini bucureștene, jucând un rol fundamental în amenajarea și modernizarea spațiului public și privat.

Cercetător și autor text: istoric de artă dr. Oana Marinache
Traducere în limba germană: dr. Silvia Irina Zimmermann
Design: Cristian Gache
Editare: Asociația ARCHÉ și SC INOMOT CREATIV SRL
Cercetarea a fost realizată în Arhivele Naționale ale României, sediul central și Direcția Municipiului București.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României și al Casei de Cultură „Friedrich Schiller”.

Geschichte und Multikulturalität: die Gärtner Bukarests

Das Kulturhaus „Friedrich Schiller” in Partnerschaft mit dem Verein der Kunstgeschichte organisiert eine doppelte Veranstaltung am 1. November ab 18:30 Uhr: der öffentliche Vortrag und die Vorstellung der Broschüre „Bukarester Gärten und Gartengestalter im deutschen kulturellen Raum“. Gäste: Kunsthistoriker Oana Marinache, Architekt Raluca Zaharia und der Fotograf Cristian Gache. Alle Teilnehmer an der Veranstaltung werden am 1.11.2016 ein Gratisexemplar bekommen. Musikalische Untermalung: das Blasorchester Karpaten Show. Dirigent: Hans Groza. Projektleiterin: Aurora Fabritius.
Der Verein und der Verlag der Kunstgeschichte haben in der Zeitspanne September – Oktober 2016 das Projekt „Geschichte und Multikulturalität: die Gärtner Bukarests“ koordiniert und haben eine 32-seitige, bilinguale, farbige Broschüre, Format A5, realisiert, die in 1000 Exemplare gedruckt wurde. Die Broschüre wird gratis den Nationalen Archive Rumäniens, dem Architektenorden, der Bukarester Schulen mit deutscher Unterrichtsprache ausgetragen.
Die Broschüre stellt in kurzer Form die Geschichte der wichtigsten öffentlichen Bukarester Gärten und der Gartengestaltungen, angefangen mit dem XIX. Jahrhundert bis in den dreißiger Jahren des XX. Jahrhundert dar: Kiseleff, Cişmigiu, Cotroceni, Icoanei, Ioanid, Herăstrău, der botanische Garten und die Gärten der königlichen Paläste. Unter den Persönlichkeiten, die ihren Beitrag zu der Verschönerung der Stadt gebracht haben werden erwähnt: Louis Adolphe Leyvraz, Carl Friedrich Wilhelm Meyer, Rudolf von Borroczyn, Franz Harrer, Vladimir de Blaremberg, Johann Schlatter, Ulrich Hoffmann, Wilhelm Knechtel, Friedrich (Fritz) Rebhuhn. Preußischer, schweizerischer oder österreichischer Herkunft verbinden all diese Gärtner, Botaniker, Ingenieure, Architekten, Gartengestalter ihre Namen mit dem Erscheinen und Entwicklung der großen Bukarester Gärten. Sie haben eine fundamentale Rolle in der Einrichtung und Modernisierung des öffentlichen und des privaten Raumes gespielt.
Forscher und Autor des Textes: Kunsthistoriker Dr. Oana Marinache
Übersetzung ins Deutsche: dr. Silvia Irina Zimmermann
Design: Cristian Gache
Herausgeber: Der Verein ARCHÉ und SC INOMOT CREATIV SRL
Die Forschung wurde im Zentralsitz der Nationalen Archive Rumäniens und im Amt des Munizipiums Bukarest realisiert.
Das Projekt wurde mit der finanziellen Unterstützung des Departements für interethnische Beziehungen der rumänischen Regierung und des Kulturhaus „Friedrich Schiller“ verwirklicht.

Program cultural – noiembrie 2016

linie
1.11. 2016 18.30
Sala 1/ 2
Conferința publică și lansarea broșurii „Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german”. Invitați: istoric de artă Oana Marinache, arh. Raluca Zaharia și fotograf Cristian Gache. Ilustrația muzicală: orchestra de suflători Karpaten Show. Dirijor: Hans Groza. Coordonator proiect: Aurora Fabritius.

Vortrag und Vorstellung der Broschüre „Bukarester Gärten und Gartengestalter im deutschen kulturellen Raum“. Gäste: Kunsthistoriker Oana Marinache, Architekt Raluca Zaharia und der Fotograf Cristian Gache. Musikalische Untermalung: das Blasorchester Karpaten Show. Dirigent: Hans Groza. Projektleiterin: Aurora Fabritius.

linie
4.11. 2016 18.00
Sala 1
Clubul turistic “Imagini din toată lumea”: conferință cu imagini „4 x 4000 m în Munții Atlas; caravanserai în Maroc”. Prezintă: Stefan Ene, Cezar Partheniu, Mihail Cernat.

Touristenklub “Bilder aus aller Welt”: “ 4 x 4000 m im Atlasgebirge< Karawanserei in Marokko”. Es sprechen: Stefan Ene, Cezar Partheniu, Mihail Cernat.

linie
05.11.2016 9.00
Sala 1
Clubul „Cercetaşii României”- tema: “Educaţie nonformală prin ateliere de dezvoltare socială”; în colaborare cu Grupul de Iniţiativă „Cabana Scout”. Coordonator Adrian Popescu

Klub: “Rumäniens Pfadfinder – Thema: “Informelle Erziehung durch soziale Entwickulng”; in Zusammenarbeit mit „Cabana Scout”, Leiter Adrian Popescu

linie
07.11.2016 18.15
Sala 1
Conferinţa: „Chakra Agnya – Poarta iluminarii (Poarta cea stramta a Paradisului)”; în colaborare cu „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”

Vortrag:“ Chakra Agnya – Das Tor der Erleuchtung (Das enge Tor des Paradieses); ”; in Zusammenarbeit mit dem Kulturverein „Sahaja Yoga“ Rumänien

linie
8.10. 2016 17.30
Sala 1
Conferința: “Andragogia”. Prezintă: Ileana Gruia; eveniment organizat în colaborare cu “Asociaţia Femeilor Universitare”.

Konferenz: “Andragogia”. Es spriecht: Ileana Gruia; in Zusammenarbeit mit dem ” Vereins der Frauen aus dem Universitätsbereich“.

linie
10.11.2016
18.30
Sala 1
Ciclul de conferințe ”În căutarea poporului pierdut”, susținut de dr. Marius Oprea, ilustrat cu difuzarea unor filme documentare.A doua conferință și vizionarea documentarului ”Patru feluri de a muri”, regia Nicolae Mărgineanu. Expoziție de fotografie din arhiva personală a istoricului. Cu participarea regizorului.

Konferenzzyklus: „Auf der Suche des verlorenen Volkes“, gehalten von Dr. Marius Oprea und veranschaulicht durch die Präsentation einiger Dokumentarfilme. Die zweite Konferenz und die Besichtigung des Dokumentarfilms „Vier Arten des Sterbens.“ von Nicolae Mărgineanu. Bei dieser Gelegenheit wird auch eine Ausstellung mit Fotos aus dem persönlichen Archiv des Historikers
gezeigt werden. Unter der Teilnahme des Regisseurs.

linie
12.11- 14.00
28.11- 18.15
Sala 1
Conferinţa: „ Introducere in Sahaja Yoga “; în colaborare cu „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga
România”Vortrag: „Einführung in Sahaja Yoga“ in Zusammenarbeit mit dem Kulturverein „Sahaja Yoga“ Rumänien
linie
14.11.2016
18.15
Sala 1
Conferinţa: „Chakra Sahasrara – Ultimul salt evolutiv, integrarea în conștiința colectivă“ în colaborare cu „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”

Vortrag: “ Chakra Sahasrara – Der letzte Evolutionssprung, die Integration in das kollektive Bewusstsein” in Zusammenarbeit mit dem Kulturverein „Sahaja Yoga“ Rumänien

linie
15.11. 2016
18.00
Sala 1
Clubul turistic “Imagini din toată lumea”: „Spania”. Proiecții în cadrul ciclului de filme documentare (în limba germană cu subtitrare în limba română) prezentate în colaborare cu Editura „DeAgostini”

Touristenstenklub “Bilder aus aller Welt”: “Spanien” im Rahmen der Dokumentarfilmreihe ( in deutscher Sprache, mit rumänischen Untertiteln), die in Zusammenarbeit mit dem Verlag “DeAgostini” gezeigt wird.

linie
17.11. 2016
13.00
Sala 1
Cenaclul de poezie japoneza: “Cenaclul literar de haiku; în colaborare cu „Societatea Româna de Haiku”

Literatenkreis der japanischen Dichtung: „Der Haiku Literatenkreis“; in Zusammenarbeit mit der “Rumänischen Haiku-Gesellschaft”.

linie
17.11.2016
14.00
Sala 1
Conferinţa: „ Meditatia, integrarea completa in cea de-a patra dimensiune a constiintei ”; în colaborare cu „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”

Vortrag: “Die Meditation, die komplette Integrierung in der vierten Dimension des Bewusstseins”; in Zusammenarbeit mit dem Kulturverein „Sahaja Yoga“ Rumänien

linie
19.11.2016
9.00
Sala 1
Clubul „Cercetaşii României”- tema: “ educaţie nonformală prin ateliere practice pentru dezvoltarea abilităţilor manuale”; în colaborare cu Grupul de Iniţiativă „Cabana Scout”. Coordonator Adrian Popescu

Klub: “Rumäniens Pfadfinder – Thema: “ Die non-formelle Erziehung mit Hilfe der Werkstätten für intellektuelle Entwicklung für die Entfaltung der manuellen Geschicklichkeit“; in Zusammenarbeit mit „Cabana Scout”, Leiter Adrian Popescu

linie
24.11.2016 18.30
Sala 1
Prezentarea cărții și conferința „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania dupa 1918”. Autor: dr. Cosmin Budeancă. Invitat special: Hannelore Bayer. Coordonator proiect: Aurora Fabritius.

Vorstellung des Buches und Vortrag: „Das Bild der deutschen Bevölkerung aus Siebenbürtgen nach 1918“- dr. Cosmin Budeancă. Ehrengast ist Hannelore Bayer. Projektleiterin: Aurora Fabritius.

linie
26.11.2016 9.00
Sala 1
Clubul „Cercetaşii României”- tema: “Educaţie nonformală prin ateliere de dezvoltare a caracterului”; în colaborare cu Grupul de Iniţiativă „Cabana Scout”. Coordonator Adrian Popescu

Klub: “Rumäniens Pfadfinder – Thema: “Die nonformale Erziehung mit Hilfe der Werkstätten für die Entwicklung des Charakters”; in Zusammenarbeit mit „Cabana Scout”, Leiter Adrian Popescu

linie
26.11. 2016 18.00
Sala 1
Conferinţa: „ Energia Kundalini, puterea dorintei pure”; în colaborare cu „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România”

Vortrag: “ Die Energie Kundalini, die Kraft des reinen Wunsches“ ; in Zusammenarbeit mit dem Kulturverein „Sahaja Yoga“ Rumänien

linie
26.11.2016
9.00
Sala 1
Clubul „Cercetaşii României”- tema: “Educaţie nonformală prin ateliere de dezvoltare a caracterului ”; în colaborare cu Grupul de Iniţiativă „Cabana Scout”. Coordonator Adrian Popescu

Klub: “Rumäniens Pfadfinder – Thema: “ Die non-formelle Erziehung mit Hilfe der Werkstätten für die Entwicklung des Charakters“ in Zusammenarbeit mit „Cabana Scout”, Leiter Adrian Popescu

linie
INTRAREA LIBERĂ / EINTRITT FREI

Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală

Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și „Asociația Istoria Artei ” și-au propus să marcheze în 2016 un eveniment cultural cu profunde implicații istorice, într-un an în care omagiem contribuția familiei regale la dezvoltarea României: organizarea în 1906 a „Expoziției Generale Române” și amenajarea Parcului Carol I în Câmpia Filaretului . Joi, 27 octombrie, începând cu ora 18:30 vă invităm la cea de-a patra conferință „Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală”, la sediul nostru din str. Batiștei nr. 15. Vor prezenta: istoric de artă dr. Oana Marinache, istoric drd. Cezar Petre Buiumaci și fotograf Cristian Gache. Ilustrația muzicală: parcul-carol-i-110-aniAna Bădică și Marius Boldea- pian. Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
Cu acest prilej prezentăm publicului expoziția de fotografii de epocă, documente de arhivă și din periodicele vremii, cărți poștale, precum și reconstituirile digitale ale unor pavilioane ale Expoziției Generale Române din 1906. Cele 30 de panouri prezintă elementele cele mai importante ale cercetării echipei proiectului „Parcul Carol I – 110 ani” și au fost realizate cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitecților din România, din „Timbrul Arhitecturii”, fiind expuse la Casa Mincu între 15-30 septembrie 2016.
Conferința ne oferă ocazia de a explora istoria Parcului Carol I după închiderea Expoziției Generale Române. Pornim de la scrierile dr. Constantin I. Istrati (1850-1918), comisarul general al expoziției, pentru a înțelege viziunea sa asupra acestui spațiu pe care și l-ar fi dorit să adăpostească mai multe muzee, o grădină zoologică, școli practice de horticultură, apicultură și sericicultură. În Palatul Industriei sau al Silviculturii se dorea crearea Muzeului Industriei, s-a propus chiar și înființarea unui Muzeu Comercial, în Pavilionul Agriculturii un muzeu de profil, toate sub egida Ministerului Domeniilor și în parteneriat cu Camera de Comerț și Școala de Comerț. Școala de horticultură ar fi putut avea un spațiu de demonstrații practice în fostul Pavilion al principelui Suțu, Școala de sericicultură era prevăzută a fi amenajată în casa sătească, iar Școala de Apicultură pe locul rămas liber după dezafectarea Pavilionului Ungar. Palatul Artelor s-ar fi dorit să devină „Muzeul trecutului nostru”, ceea ce, în parte, s-a realizat prin amenajarea Muzeului Național Militar în perioada interbelică.
În perioada interbelică parcul devine spațiu expozițional pentru diferite prezentări tematice (Târgul de mostre industriale, expoziții de electricitate, industriale, de aviație). În 1935 aici este organizată prima expoziție „Luna Bucureștiului”.
În timpul regimului comunist, locului i s-a schimbat numele în „Parcul Libertății”, în 1958 rămășițele eroului necunoscut au fost scoase în noaptea de 22-23 decembrie și duse la Mărășești, iar în 1963 se construiește „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism” după planurile arh. Horia Maicu și Nicolae Cucu și se amenajează mausoleul conducătorilor comuniști.
Conferința este ultima din proiectul realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București – Orașul in-vizibil. Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.

Das Kulturhaus „Friedrich Schiller“ und der „Verein der Kunstgeschichte“ haben sich vorgenommen, 2016 ein kulturelles Ereignis mit tiefen historischen Implikationen zu markieren, in einem Jahr in dem wir den Beitrag der königlichen Familie zur Entwicklung Rumäniens ehren: die Organisierung der „ Allgemeinen Rumänischen Ausstellung“ 1906 und die Anlegung des Parks Carol I in der Filaret Ebene.
Am Donnerstag, den 27. Oktober um 18,30 Uhr sind Sie in der Batisteistr. Nr. 15 zu der vierten Konferenz „Der Carol I Park – 110 Jahre“: „Historische und digitale Rekonstruktion“ eingeladen. Es sprechen: Dr. Oana Marinescu, Kunsthistoriker. DRD. Cezar Bulumaci, Historiker und Cristian Gache, Fotograf. Musikalische Untermalung: Ana Bădică und Marius Boldea – Klavier. Projektleiterin: Aurora Fabritius.

Bei dieser Gelegenheit präsentieren wir dem Publikum die Fotoausstellung mit Bildern aus jener Zeit, Archivdokumente aus der Zeitungen jener Epoche, Postkarten als auch digitale Rekonstruktionen einiger Pavillons der Allgemeinen Rumänischen Ausstellung aus 1906. Die 30 Tafeln präsentieren die wichtigsten Forschungselemente der Mannschaft des Projektes „Der Park Carol I – 100 Jahre“ und wurden mit der finanziellen Unterstützung des Architektenordens in Rumänien realisiert. Sie wurden im Haus Mincu zwischen dem 15 -30 September 2016 ausgestellt.
Der Vortrag bietet uns die Gelegenheit die Geschichte des Parks Carol I nach dem Schließen der Allgemeinen Rumänischen Ausstellung kennenzulernen. Wir gehen von den Schriften von Dr. Constantin I. Istrati (1850-1918), Generalkommissar der Ausstellung aus, um die Vision diesen Raum betreffend zu verstehen. Er hätte sich gewünscht mehrere Museen, einen Tiergarten, praktische Schulen für Gartenbau, Bienenzucht und Seidenraupenzucht zu sehen. Im Palais der Industrie oder der Forstwirtschaft sollte das Museum der Industrie errichtet werden. Man hat sogar die Gründung eines Handelsmuseum im Pavillon der Landwirtschaft vorgeschlagen, alles unter der Schirmherrschaft des Domänenministeriums und in Partnerschaft mit der Handelskammer und der Handelsschule. Die Gartenbauschule hätte einen Raum für praktische Demonstrationen im gewesenen Pavillon des Fürsten Şuţu gehabt. Die Seidenraupenschule war im ländlichen Haus vorgesehen und die Bienenzuchtschule sollte im freigelegten Raum nach der Stilllegung des ungarischen Pavillons errichtet werden. Der Palast der Künste sollte zum „Museum unserer Vergangenheit“ werden, was teilweise durch die Errichtung des Nationalen Militärmuseum in der Zwischenkriegszeit realisiert wurde.
In der Zwischenkriegszeit wurde der Park zum Ausstellungsraum für verschiedene thematische Vorführungen (Mustermessen für Industrie, Elektrizität, – Industrie, – und Aviatik- Ausstellungen). 1935 wurde hier die erste Ausstellung „Luna Bucureştiului“ organisiert.
Während des kommunistischen Regimes wurde der Name des Parks in „Park der Freiheit“ umgetauft. 1958 wurden die sterblichen Überreste des unbekannten Helden in der Nacht von 22 – 23 Dezember herausgenommen und nach Mārāşeşti gebracht. 1963 wurde das „Denkmal der Helden des Kampfes für die Freiheit des Volkes und des Vaterlandes, für den Sozialismus nach den Plänen der Architekten Horia Maicu und Nicolae Cucu errichtet. Es wurde auch das Mausoleum der kommunistischen Führer eingerichtet.
Es ist die letzte Konferenz des mit der finanziellen Unterstützung des ARCUB – das Kulturzentrum des Munizipiums Bukarest, im Rahmen des Kulturprogrammes Bukarest die unsichtbare Stadt realisierten Projektes.
Die Veranstaltung findet auf Rumänisch statt. Der Eintritt ist frei.