Cu ocazia marcării la 22 mai 2021 a Zilei Internaționale a Biodiversității Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Primăria Municipiului București și Forumul Democrat al Germanilor–Forumul Regiunea Extracarpatică vă invită să vizionați online, începând cu 31 mai 2021 vernisajul expoziției de fotografie „BIODIVERSITATEA DIN BUCURESTI: ÎNARIPATELE DIN PARCUL HERESTRĂU”, realizată de dr. Klaus FABRITIUS, Președintele F.D.G.R. Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică. Va participa Christiane Gertrud COSMATU, Președinta FDGR București.
Expoziția poate fi vizitată zilnic între orele 10.00 -16.00 în perioada 31.05.- 10.06.2021.
Informații: e-mail info@casaschiller. ro, sau telefon 021.319.26.88
Expoziția va putea fi vizionată și online pe site-ul și pagina de facebook a instituției, începând cu 31 mai 2021.
„Parcul, cu o vechime de peste 80 de ani este situat în Nordul Bucureștiului și are o suprafață de 184 ha (74 ha lac + 110 ha parc). Astăzi poarta numele de „Regele Mihai I al Romaniei”.
A luat naștere după asanarea zonei mlăștinoase a râului Colentina între anii 1932-1937 și crearea lanțului de lacuri din nordul capitalei, Băneasa, Herestrău, Floreasca.
Spațiul dintre lac și Arcul de Triumf a fost amenajat cu alei, arbori, arbuști și flori. Cu plantarea s-a ocupat horticultorul șef al acelor vremuri, Friedrich Rebhun, specialist care a contribuit si la amenajarea parcului Cișmigiu. În existenta sa parcul a suferit relativ puține intervenții, amintim doar Muzeul Satului (înființat, la inițiativa lui Dimitrie Gusti, odata cu parcul Herestrău), Teatrul de Vară (1956) și Grădina Japoneză (1998). Limitele actuale ale parcului datează din anul 1951.
O bună parte a arborilor , plantați la prima amenajare, sunt arbori maturi care oferă un spațiu vital pentru numeroase specii de păsări, iar oglinda lacului un refugiu, loc de hrănire și odihna pentru numeroase specii de păsări acvatice. Malurile lacului fiind amenajate, iar zonele mlaștinoase asanate, au ca urmare lipsa speciilor tipice pentru zonele umede, însă parcul a fost amenajat pentru recreere, aripatele instalându-se ,cu rare excepții, în mod spontan.
Oglinda lacului este populată de pescaruși și rațe, în numar mai mare în anotimpul rece, perioada în care se adaugă și mai multe exemplare de cormoran pitic. Dar avem și surprise atunci când zărim o specie invazivă, precum rața mandarin. Din când în când apar pe apă și specii tipice de parc, precum lebada neagră, se înțelege eliberată de administrație.
Dacă părăsim zona apei și ne îndreptăm spre zona cu arbuști, observam în primul rând mierlele, pasărelele care pe langă cele doua specii de vrăbii (vrabia de casa și vrabia de câmp), sunt mai îndrăznețe și își văd de treabă și în prezența trecătorilor. Dacă ne ridicăm ochii și cercetăm mai cu atenție arboretul matur, observăm pițigoii (exista trei specii diferite, pițigoiul mare, mai comun, cel albastru și cel sur, mai rar). Dar avem și alte surprise, precum ticleanul, bot grosul, florintele, și cojoaca. O altă prezență, care mai întâi o auzim și pe urmă o vedem sunt speciile de ciocănitori (cel putin trei la numar, ciocănitoarea pestriță, cea de stejar și ghionoaia). Cu puțină răbdare putem observa și pe cel mai mic reprezentant, o păsărică mult mai mică decat vrabia, care fosnește prin frunzarul locurilor mai deschise, cu numele de ochiul boului, nume datorat faptului că nu este mai mare față de ochiul cornutelor.
Poate cel mai des, fie pe jos fie în zbor sunt, pe lângă vrăbii, nelipsitele ciori și porumbei reprezentanții tipici pentru localităti.
Surprizele nu lipsesc, cu ochii deschiși și multă atenție în plimbarea prin parc nu ne plictisim niciodată.
În expoziția de față puteții vedea fotografii ale acestor zburătoare, fotografii a caror realizare a necesitat multe ore de plimbare .
Să nu uităm: Biodiversitatea din parc,în special aceea a păsărilor, reprezintă un indicator de sănătate pentru capitală.” (Dr. Klaus Fabritius)
Dr. Klaus Fabritius, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, cercetător științific cu peste 250 de lucrări de specialitate (entomofaunistică, combatere biologică) publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate este semnatarul a peste 10 volume științifice, primind Diploma de excelență din partea Universității „Ioan Cuza” din Iași. Klaus Fabritius este președintele Asociației Române pentru Combaterea Vectorilor în Igiena Publică (ARCVIP), președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică, membru fondator al Clubului Humboldt România.
Accesul publicului se va face cu respectarea reglementărilor pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.
