În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, organizează marți, 20 februarie 2024, ora 18.00, dezbaterea „Scrisoarea celor șase, o sfidare la adresa regimului Ceaușescu (11 martie 1989)”.
Prezintă:
Dr. Florian BANU, istoric
Dr. Constantin CORNEANU, istoric
Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS
„Scrisoarea celor șase” (11 martie 1989) a generat o emoție aparte în întreaga societate românească, în activul de partid și de stat. În aprilie 1988, conform propriilor mărturisiri, Silviu Brucan a discutat cu Gheorghe Apostol, în Parcul Herăstrău, despre ceea ce avea să devină „Scrisoarea celor șase”. Corneliu Mănescu va declara că inițiativa unei acțiuni de opoziție deschisă îi aparținuse lui Gheorghe Apostol care discutase, deja, cu Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu și Constantin Pârvulescu în clipa în care l-a contactat pe el. Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, consideră că „Scrisoarea celor șase” era, în fapt, „adresată partidului și, într-un fel, românimii”, astfel încât „dacă ținem seama că acesta (PCR – n. n.) era, la modul clar, o organizație de masă, se adresa prin urmare părții celei mai integrate politic din România”. Politologul Virgil Măgureanu, consideră că, totuși, „Scrisoarea celor șase” reprezintă „un document retrograd”, din punct de vedere doctrinar și ideologic.
„În concepția autorilor acelui mesaj de protest, potrivit celor explicate de tata, toate acțiunile grupului nu vizau abandonarea sistemului comunist, ceea ce era ușor de înțeles având în vedere că aveam de-a face cu vechi cadre de partid atașați ideologiei comuniste, ci doar cu reformarea acestuia, concomitent cu înlăturarea de la putere a clanului ceaușist, în spiritul reformelor inițiate de Gorbaciov în URSS”, mărturisește fostul diplomat Mircea Răceanu. Pe 10 martie 1989, jurnalistul Misha Glenny de la BBC a sunat la București și a avut două convorbiri telefonice cu Silviu Brucan, prima la ora 20.47 și, mai apoi, la ora 20.52, întrerupte de către specialiștii Securității.
Silviu Brucan a confirmat faptul că el este unul dintre autorii „Scrisorii celor șase” și a solicitat ștergerea Norvegiei din textul inițial, deoarece diplomații acesteia reveniseră la posturile din București. „Scrisoarea celor șase” a fost difuzată în premieră de către către BBC World Service și, mai apoi, de către Radio Vocea Americii și Radio Europa Liberă în cursul zilei de 11 martie 1989. Referindu-se la importanța și semnificația „Scrisorii celor șase” în contextul evoluțiilor din spațiul Europei Răsăritene, Vladimir Tismăneanu va scrie la pagina 40 din Final Report 1989: „Documentul reprezintă atât o condamnare severă a politicilor dezastruoase ale lui Ceaușescu, cât și o platformă politică alternativă. Stimulați fără îndoială de politica de glasnosti a lui Gorbaciov, semnatarii îl acuzau pe Ceaușescu de a fi discreditat imaginea socialismului. Evitând remarcile inutil de ofensatoare referitoare la cultul personalității și la monopolizarea puterii politice de clanul prezidențial, ei cereau stabilirea unui stat socialist de drept bazat pe stricta observare a prevederilor constituționale”.
Florian BANU este consilier superior la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, licenţiat al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi, 1997; doctor în istorie (2001). A publicat patru volume de autor și alte 15 volume în calitate de editor, co-editor și co-autor, peste 250 de studii și articole pe teme de istorie contemporană a României în reviste de specialitate, volume colective, volume tematice. Participare la peste 80 de conferințe și simpozioane cu profil istoric, organizate în țară și în străinătate. Volum recent: „Prin noi înşine!” O istorie a Partidului Naţional Liberal, co-autor, București, 2019.
Constantin CORNEANU este un istoric și specialist român în geopolitică. Este membru fondator și președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 – 31 iulie 2007) și jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria (1999 – 2000) și la Observatorul Militar (2000 – 2004). Are o experiență de peste două decenii în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) și Facultatea de Istorie (1994) a Universității București.
A publicat lucrările: Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007 și ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013); Victorie însângerată. Decembrie 1989 (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014), precum și numeroase articole științifice apărute în revistele „Europa XXI, „Revista de Istorie Militară”, „Document” (Buletinul Arhivelor Militare Române), „Dosarele Istoriei”, „Istorie și Civilizație”, „Historia”, „Lumea Magazin”. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu producția de televiziune Balcanii în flăcări. Co-editor al volumului Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții” în retrospectivă (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012). În perioada 1 martie 2010 – 10 august 2015 a fost cercetător în cadrul Institutului din Decembrie 1989 și membru al Consiliului Științific al a cestei instituții.
A publicat numeroase studii, articole și editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător și Director Editorial al publicației „Caietele Revoluției” (în anul 2012). A lucrat ca muzeograf IA în cadrul Muzeului Național al Pompierilor în perioada 15 ianuarie 2016 – 31 august 2018. În perioada 17 august 2018 – 27 mai 2019 a îndeplinit funcția de Director General-adjunct al IRRD 1989 și, mai apoi, pe cea de Director Științific al IRRD 1989 (1 iunie 2019 – 16 septembrie 2021). În perioada 15 ianuarie 2020 – 31 mai 2022 a fost redactorul-șef al revistei „Enigmele Istoriei”. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactorul-șef al revistei CLIO – publicație a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu și, totodată, cercetător științific III în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (din 18 aprilie 2023).
Evenimentul se va desfășura în limba română și va fi transmis online prin intermediul platformei Zoom. Intrarea este liberă. Pentru participare în sistem online: transmiteți un e-mail la adresa cultura@casaschiller.ro și veți primi în timp util link-ul pentru conectare online. Înregistrarea video a conferinței va putea fi vizionată din 28.02.2024 pe site-ul și pagina de Facebook a instituției.
