In cadrul evenimentelor dedicate istoriei turismului din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 26 mai 2016 conferința „Herculane – arc peste timp, 1896-2006. Turism și istorie la Băile Herculane”și prezentarea volumului cu același titlu, autor Dorin Bălteanu, apărut la editura Info Craiova, 2007 în limba română, iar în 2010, în limba germană cu o sinteză în 6 limbi internaționale.
Au prezentat: Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, “Tradiții ale turismului balnear românesc”
Ing. Dorin Bălteanu, “Istorie și tradiție la Băile Herculane”, dr. Alexandru Murad Mironov, “Din istoria orașului Băile Herculane”, Dr. Octavian Buda, “Un punct terapeutic pe harta Europei”, Prof. ist. Antoaneta Lucasciuc: “ Herculane- ieri, azi, mâine”. Ilustrația muzicală: orchestra de suflători Karpaten Show, dirijor: Hans Groza. Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
A fost vernisată și o expoziție de fotografie.
„Acum, în această vale a Cernei există cea mai frumoasă stațiune de pe continent”
(Franz Iosef, Împăratul Austro-Ungariei, 1852)
„La sfârșitul sec. XIX Băile Herculane era deja o stațiune consacrată pe plan internațional, devenind o destinație solicitată atât de oamenii simpli care își căutau leacul pentru bolile de care sufereau, cât și de mari personalități politice ale vremii care găseau aici locul ideal pentru întâlniri de stat cât și pentru relaxare și tratament.
Stațiunea cunoaște după 1852 o nouă etapă de înflorire odată cu ridicarea marilor edificii construite după proiectele arhitectului curții imperiale vieneze, Wilhelm Doderer, cel care a proiectat prima variantă a celebrului castel Peleș de la Sinaia. S-au construit atunci restaurante, vile, băi luxoase, elemente care sporesc faima internațională de care se bucura deja stațiunea. Concepția unitară și monumentalitatea sunt caracteristicele hotelurilor centrale care au apărut în acele vremuri, așezate simetric față de o axă perpendiculară pe Cerna, formată din clădirea Cazinoului, la un capăt și Băile Imperiale Austriece la celălalt capăt.
Elementul central al ansamblului arhitectural construit în a doua jumatate a sec. XIX, în jurul căruia gravitează cladirile, monumente istorice de arhitectură balneară îl constituie Parcul Central.” (Dorin Bălteanu)
„Cartea Herculane – arc peste timp 1896- 2006 a lui Dorin Bălteanu se vede că este scrisă nu numai cu erudiție, dar și cu pasiune.Ea are marele merit de a atrage atenția asupra Băilor Herculane încercând nu numai să atragă turiști, ci să sensibilizeze pe cei în măsură să o facă pentru o restaurare a pieselor de patrimoniu pe care le conține și totodată să pună în evidență și rolul pe care trebuie să-l aibă în sistemul balnear românesc.” (Acad. Constantin Bălăceanu StolnicI, 2007, prefață)
„Când vorbim despre Băile Herculane, nu putem trece cu vederea trecutul istoric al staţiunii, care se pierde în negura timpului şi de la care trebuie pornit în elaborarea oricărei strategii de dezvoltare. Acest trecut ne spune că Băile Herculane este cea mai veche staţiune balneară din ţară şi una dintre cele mai vechi din lume, cu o vechime atestată documentar din anul153 d.Chr. Acest trecut garantează, de fapt, eficienţa tratamentului balnear la Băile Herculane. Acest trecut ne dă forţa încrederii într-un viitor mai bun. (…)
La sfârșitul sec. XIX Băile Herculane era deja o stațiune consacrată pe plan internațional, devenind o destinație solicitată atât de oamenii simpli care își căutau leacul pentru bolile de care sufereau, cât și de mari personalități politice ale vremii care găseau aici locul ideal pentru întâlniri de stat cât și pentru relaxare și tratament. Stațiunea cunoaște după 1852 o nouă etapă de înflorire odată cu ridicarea marilor construcții construite după proiectele arhitectului curții imperiale vieneze, Wilhelm Doderer, cel care a proiectat prima variantă a celebrului castel Peleș de la Sinaia. S-au construit atunci restaurante, vile, băi luxoase, elemente care sporesc faima internațională de care se bucura deja stațiunea.
Concepția unitară și monumentalitatea sunt caracteristicele hotelurilor centrale care au apărut în acele vremuri, așezate simetric față de o axă perpendiculară pe Cerna, formată din clădirea Cazinoului, la un capăt și Băile Imperiale Austriece la celălalt capăt.
Elementul central al ansamblului arhitectural construit în a doua jumatate a sec. XIX, în jurul căruia gravitează cladirile, monumente istorice de arhitectură balneară îl constituie Parcul Central.
Izvoarele termale, alături de climatul blând cu influențe submediteraneene, aerul puternic ionizat negativ precum și peisajul pitoresc al Văii Cerna sunt premise favorabile care de aproape două milenii atrag neîntrerupt oaspeți din toate colțurile lumii.
Principalul factor de cură, apele termale constituie adevărata bogăție cu care natura a înzestrat stațiunea. Miraculoasele proprietăți curative ale apelor termale au făcut ca stațiunea să fie cunoscută înca din antichitate.
Printre personalitățile care au beneficiat de efectul curativ al apelor Băilor Herculane trebuie mentionată celebra împărăteasă Elisabeta( Sissi), care era îndragostită de frumoasa stațiune, mărturie stau versurile din jurnalul său intim.
Viața culturală a Băilor Herculane s-a îmbpgățit în acele timpuri prin prezența unor însemnați scriitori care au petrecut sejururi aici, dintre care amintim pe Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, George Coșbuc și Mihail Sadoveanu.
Festivitatea Inaugurării Canalului navigabil Porțile de fier, în anul 1896 a împăratului Austro-Ungariei Franz Iosef cu regele Carol I al României și cu regele Alexandru I al Serbiei a păstrat în mintea și sufletul oamenilor imaginea unei stațuni bimilenare cu vocație internațională, care prin această întâlnire istorică ți-a consolidat poziția și CVstatutul. Evenimentul de atunci a fost marcat printr-o medalie jubiliară”. (Dorin Bălteanu – ”Herculane – arc peste timp. Turism și istorie la Băile Herculane”, vol. I, p. 6, cap. I, Editura Info, Craiova, 2007)
Dorin Bălteanu, Absolvent al Facultăţii de Electrotehnică a Universităţii din Craiova 1985. Işi dedică activitatea promovării staţiunii Băile Herculane. 2011 -2012, participă, în calitate de asistent proiect la “Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a oraşului Băile Herculane”, proiect iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în parteneriat cu Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite şi Primăria Băile Herculane. 2007 apare la Editura INFO Craiova primul volum “Herculane –Arc peste timp. Turism şi istorie la Băile Herculane”, monografie – album dedicată promovării potenţialului turistic al bimilenarei staţiuni de pe Valea Cernei. Datorită solicitărilor de peste hotare a vol. I (Biblioteca Bayerische din Munchen, Muzeul Şvabilor Bănăţeni din Ulm, Germania, Biblioteca Naţională din Viena, etc.), apare ediţia în limba germană a acestui volum, lansată în 2010 cu ocazia Decadei culturii germane în Banatul montan. În 2011 lansează volumul al doilea al cărţii la „Bursa de turism balnear de la Hotel Diana, Băile Herculane”. În 2013, apare, la aceeași editură, cartea ”Mehadia turistică”, în colaborare cu prof. Gruia Cinghiță.