Lansarea volumului: INSEMNĂRI ZILNICE. CONFERINȚE. JURNALE DE CĂLĂTORIE, FRANCISC IOSIF RAINER
Dr. Adrian MAJURU, Dr. Octavian BUDA, Dr. Antoine HEEMENYK,
Acad. Constantin BĂLĂCEANU STOLNICI
Expoziția de fotografie RAINER – VIAȚA ȘI ACTIVITATEA
Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în colaborare cu Editura Oscar Print au organizat în 6 decembrie 2012 conferința dezbatere „Antropologul Francisc Iosif Rainer -Un Destin Universal”. Cu acest prilej a avut loc și lansarea volumului Insemnări Zilnice. Conferințe. Jurnale de Călătorie al profesorului Francisc I. Rainer, apărut în noiembrie 2012 la Editura Oscar Print, în cadrul colecției „Antropologie urbană”. Această ediție a fost îngrijită de Adrian Majuru.
La eveniment au participat: Dr. Adrian Majuru (profesor asociat, Universitatea de Arhitectura și Urbanism, “Ion Mincu”, București și coordonatorul colecției „Antropologie urbană”), Dr. Octavian Buda (conf. univ., Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București), Dr. Antoine Heemenyk (conf.univ., Universitatea „Spiru HareT”, Bucuresti) și Acad. Constantin Bălăceanu StolnicI. Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
Totodată a fost vernisată și expoziția de fotografie „Rainer – Viața și Activitatea”.
Ilustrația muzicală a fost la pian și violoncel de Adrian Naidin.
Francisc Rainer este fondatorul antropologiei științifice în țara noastră și în același timp, creatorul școlii de antropologie din capitala țării. Rainer avea o „concepție integraționistă a antropologiei” fiind pe deplin convins de „raportul strîns dintre biologie și cultură”. Astfel, în concepția raineriană, boala era privită „ca un fenomen de masă” avînd și ea o „semnificație antropologică” putînd astfel să lămurească „nu numai condițiile de viață în care a trăit o populație, oferindu-ne precizări asupra gradului ei de vitalitate, precum și indicații de discernere a direcției către care tinde procesul selectiv”.(Th. Enăchescu)
„Profesorul Rainer a fost un deschizător de drumuri noi şi în privinţa unei antropologii a poporului român, creînd fundamentul ştiinţific prin cercetările ce le-a făcut pentru întîia oară pe teren, în trei sate româneşti, care sunt dealtfel şi primele monografii antropologice săteşti din ştiinţa mondială!” Influențat de Goethe, Virchow și Claude Bernard, Rainer a creat un model științific de cercetare, „care nu a găsit pînă azi nici imitatori și nici adepți.” Rainer era „impregnat de cultura greacă, a cărei limbă o mînuia, era un adept și adînc cunoscător al operei lui Goethe, care a avut o influență hotărîtoare asupra sa. Cunoscător al școlilor de pictură din diferite epoci, își făcea o plăcere să stabilească legături între anatomia personajelor și felul cum ele erau înfăptuite plastic, artistic.” (Dimitrie Gusti)
„Readucerea în memorie a personalității profesorului Rainer, membru de onoare al Academiei Române, se constituie într-o datorie de omagiu și recunoștință față de figura de referință a antropologiei românești. Școala antropologică pe care a creat-o poartă pecetea gândirii sale originale, novatoare și interdisciplinară în cunoașterea ființei umane în integritatea sa bio-culturală și în dinamica ce o realizează cu mediul înconjurător. Această viziune integrantă despre om, conturată în lumea științifică europeană la sfârșitul sec. XX, a fost introdusă la noi în țară de profesorul Rainer. Tot lui îi datorăm și înființarea în 1937 la București a unicului institut de antropologie pe care l-a conceput de la detalii de construcție până la direcțiile de cercetare care rămân moderne în continuare și care au plasat antropologia românească între cele mai moderne școli pe plan internațional. Memoriile profesorului Rainer ne inițiază asupra drumului parcurs de autor în formarea intelectuală și profesională de excepție. Născut într-o familie de intelectuali austrieci din Bucovina, în 1874, ca cetățean austriac, care și obține certificatul de naturalizare ca român în 1904. Școala și-o face la Iași și București unde ulterior se înscrie la Facultatea de Medicină în 1892. Încă din facultate este primit de profesorul Al. Obregia ca preparator în laboratorul Catedrei de Histologie (1894). În 1920 este transferat în calitate de profesor apoi șef de catedră de anatomie și embriologie la Facultatea de Medicină București. Este momentul care deschide o altă etapă a vieții profesorului: preocupările sale de antropologie modernă propriu-zisă. Rainer definește antropologia ca știința fenomenului Om. Colaborarea dintre Rainer și Gusti și instituționalizarea antropologiei româești se concretizează prin campaniile complexe de cercetare a populației românești din zona montană și tipărirea monografiei “Anchete antropologice în trei sate românești din Carpați”, lucrare fundamentală în antropologia românească.
Prin Acad. Ștefan Milcu, discipolul său care i-a continuat opera, școala raineriană de antropologie se dezvoltă în continuare. Proiectele schițate de Rainer și începute de Milcu, cum este “Atlasul Antropologic al României” sunt pe cale a fi finalizate în 2012.” (Cristiana Glavce, Directorul Instititutului de Antropologie “Francisc Rainer”).
„Volumul de față preia jurnalele publicate în ediția doctorului Gh. Brătescu , 1979 alăturînd alte jurnale inedite. Dorește să aducă în fața publicului experiența de viață a profesorului RAINER și metoda sa de cercetare științifică.” (Adrian Majuru)
