În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii române, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București organizează joi, 8 iunie 2023, ora 18.00, retrospectivă conferințe (III) Arta Renașterii italiene: Michelangelo şi refuzul marelui artist de a picta Capela Sixtină de la Vatican și Leonardo Da Vinci și Mona Lisa/Gioconda –
Cum a ajuns acest tablou să fie opera cea mai cunoscută din lume şi cea mai vizitată de la Muzeul Luvru.
Prezintă: Leonard VELCESCU, doctor în istoria artei la École Pratique des Hautes Études (Paris-Sorbona), profesor la Universitatea din Pitești.
Papa Iuliu al II-lea i-a încredințat lui Michelangelo pictarea plafonului (Geneza, Facerea Lumii), care inițial reprezenta un cer albastru cu stele aurii. Executarea acestei lucrări a durat patru ani (1508- 1512), artistul depune un efort istovitor, lucrează mai mult singur, stând ore în șir pe schele. Michelangelo ar fi trebuit să picteze figurile celor 12 apostoli, iar când lucrarea a fost desăvârșită, aceasta cuprindea peste 3000 de figuri pe o suprafață de aproape 500 m². Frescele au fost sfințite cu ocazia sărbătorii Tuturor Sfinților, în anul 1512, iar ulterior Michelangelo a pictat și fundalul peretelui altarului (Judecata de Apoi, 1535-1541). Datorită acestor compoziții picturale cu caracter puternic personale, realizate la Capela Sixtina, în care Michelangelo a introdus masiv nudul în pictura canonică religioasă creștină (catolică), precum și temele tunultoase noi aduse, artistul a schimbatcomplet tot ce se crease până atunci în mediul iconografic bisericesc catolic. Acest fapt neobișnuita șocat vreme de mulți ani și această operă va fi umbrită de prejudecățile puritane în contextual perioadei respective. În anul 1564, Papa Pius al IV-lea (1499-1565) a poruncit să se picteze o draperie menită să acopere goliciunile personajelor. Creația lui Michelangelo a rămas neînțeleasă vreme de două secole și a fost acuzată adesea ca fiind „perversă” sau că „încalcă conveniențele” canonice religioase. (Dr. Leonard VELCESCU)
Dintre toți marii maeștrii ai Renașterii, un loc aparte îl ocupă și artistul Leonardo da Vinci. Spirit universalist, pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, cartograf, astronom, filozof, Leonardo da Vinci este considerat cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a omenirii. Spiritul său inventiv şi-a pus amprenta asupra acestei perioade, fiind considerat arhetipul omului renascentist, animat de o curiozitate şi de o imaginaţie nemaiîntâlnite până atunci. Dintre numeroasele lucrări ale lui Leonardo da Vinci, cea mai cunoscută este Mona Lisa sau La Gioconda, realizată între anii 1503-1506, reprezentând o femeie cu expresie gânditoare şi un surâs subtil schiţat. Mona este prescurtarea cuvântului Madona (Doamna). Portretul de mici dimensiuni (77x 53 cm) ar reprezenta, după afirmaţia istoricului de artă Giorgio Vasari, pe Monna Lisa Gherardini (numele de fată; 1479-1542 sau 1551), membră a familiei Gherardini din Florenţa. Pe data de 5 martie 1495 Lisa s-a căsătorit cu Francesco di Bartolomeo di Zanobi del Giocondo. Astfel ea devine Lisa del Giocondo. Această operă este considerată cea mai renumită din istoria picturii. Puţine opera au fost atât de mult reproduse sau discutate. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru, fiind atracţia principală a publicului larg. Prezentarea acestei conferințe presupune, printr-o abordare critică și mai puţin comercială, și o analiză în sensul Artă pentru Artă, pentru a înțelege mai bine creaţia, aspectul artistic în sine şi parcursul istoric, uneori rocambolesc, demn de roman poliţist, al acestui tablou pictat de Leonardo da Vinci, dar şi cum a ajuns să fie considerată opera cea mai renumită din lume şi cea mai vizitată de la Muzeul Luvru, printre alte opere renumite (de la Luvru şi din alte muzee din lumea întreagă) care merită, indiscutabil, să fie tot atât de admirate şi studiate, şi poate chiar mai mult. (Dr. Leonard VELCESCU)
Evenimentul se va desfăşura în limba română, intrarea este liberă. Evenimentul va fi transmis și online prin intermediul platformei Zoom. Pentru participare în sistem online: transmiteți un e-mail la adresa cultura@casaschiller.ro și veți primi în timp util link-ul pentru conectare online. Înregistrarea video a conferinței va putea fi vizionată din 15 iunie 2023 pe site-ul și pagina de Facebook a instituției.
