În cadrul evenimentelor dedicate istoriei etnicilor germani din România, Primăria Municipiului București și Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, în parteneriat cu Fundația Culturală Memoria, organizează joi, 10 februarie 2022, ora 17.30, conferința dezbatere DEPORTAREA ETNICILOR GERMANI DIN ANUL 1945 ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ. ÎNTRE ISTORIE ȘI MEMORIE, dedicată acestei teme prezente în ultimii doi ani în mai multe numere ale MEMORIA – revista gândirii arestate. Evenimentul este organizat în colaborare cu F.D.G.R. Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică și F.D.G.R. București.
Prezintă:
Dr. Cosmin BUDEANCĂ, Redactor șef, MEMORIA – revista gândirii arestate
Dr. Nicolae M. CONSTANTINESCU, Președinte Fundația Culturală Memoria, director MEMORIA – revista gândirii arestate.
Participă:
Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele F.DG.R. Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică
Christiane Gertrud COSMATU, Președintele F.D.G.R. București
Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS
Ilustrația muzicală: Duo pianistic Ana și Marius BOLDEA
„Deportarea etnicilor germani la muncă în URSS în ianuarie 1945 a fost urmarea unei măsuri ordonate de Stalin, și ea a vizat, în egală măsură, etnicii germani din România, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia și Ungaria.
Ordinul secret al Comitetului de Stat pentru Apărare al Uniunii Sovietice nr. 1761 din 16 decembrie 1944 prevedea mobilizarea etnicilor germani capabili de muncă, bărbații în vârstă de 17-45 ani și femeile în vârstă de 18-30 de ani și trimiterea lor la munca de reconstrucție a industriei miniere din Donbas și a industriei siderurgice din sudul URSS.
La 6 ianuarie 1945 Vinogradov, locțiitorul Președintelui Comisiei Aliate de Control, a remis, în numele Comisiei, către Președintele Consiliului de Miniștri, Nicolae Rădescu, Ordinul de ridicare al etnicilor germani din România. Documentul prevedea ca între 10-20 ianuarie 1945 să fie „mobilizați pentru muncă toți locuitorii germani apți de muncă, indiferent de cetățenia lor”. Erau exceptate femeile care alăptau copii până la un an, iar ulterior au mai fost exceptate femeile căsătorite cu un român, copii rezultați din tată român și mamă minoritară, specialiștii din fabrici, preoții și călugării.
Deportările au reprezentat un tribut pe care minoritatea germană din România a fost nevoită să îl plătească puterii învingătoare în război, pe considerentul că era de același neam cu națiunea învinsă. Aproximativ 70.000 de persoane au fost deportate în Uniunea Sovietică între 1945-1950, iar dintre acestea aproximativ 12% au murit.
Odată cu încheierea războiului și deportări pentru germanii din România a început o călătorie „spre marginea societății”. După aceste două experiențe traumatice comunitățile nu și-au mai putut regăsi identitatea. Modul lor de viață tradițional s-a dizolvat la impactul cu noul regim, iar exproprierea pământurilor, naționalizarea proprietăților, industrializarea și urbanizarea forțată, tendința de „omogenizare” națională și precaritatea condițiilor de existență au tăiat rădăcinile celor mai mulți dintre germani și au determinat o emigrare masivă în deceniile care au urmat.!
În Memoria – revista gândirii arestate, în ultimii doi ani (nr. 110, 111, 114, 118), s-au publicat în mod constant materiale despre deportarea etnicilor germani în Uniunea Sovietică, dar și despre efectele acesteia pe termen scurt, mediu și lung.” (Dr. Cosmin BUDEANCĂ)
Evenimentul se va desfășura în limba română, intrarea este liberă.
Conferința va putea fi vizionată și online din 10.02.2022 pe site-ul și pagina de facebook a instituției.
Participarea la eveniment la sediul instituției cu o programare prealabilă: e-mail cultura@casaschiller.ro, info@casaschiller.ro, sau telefon 021.319.26.88. (Sala de conferințe va funcționa la o capacitate maximă de 30% din spațiul disponibil, cu respectarea regulilor de distanțare fizică).
Participarea la eveniment în sistem online: transmiteți un e-mail la adresa cultura@casaschiller.ro. Joi, 03 februarie 2022 veți primi în timp util link-ul de conectare la conferința online. Informații la telefon 021.319.26.88
Accesul publicului se va face cu respectarea reglementărilor pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2: Adeverință de vaccinare (persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare); Certificat de Concediu medical Seria CCMAO (persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2); Test RT-PCR (persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore); Masca de protecție este obligatorie.
