«

»

Film documentar „Destine frânte”

Marti 25 iulie, ora 18.00

Filmul documentar „Destine frânte”, semnat de Cristian Amza, realizator TVR 2, reliefează drama germanilor din România trimiși la munca de reconstrucție în U.R.S.S. și face parte din seria de documentare „Deportații”, prezentată la TVR 2. Femeile şi bărbaţii au fost strânşi în centre de adunare, de unde au fost duşi în gări şi băgaţi în vagoane. Nu de călătorie, ci în cele pentru transportul de mărfuri sau animale.
Documentarul prezintă emoționantele mărturii ale etnicilor germani supraviețuitori ai lagărelor, destine frânte, resemnate și traumatizate, semnificând drama unei generații sacrificate între statornicie și dezrădăcinare.
„Nu ştiau unde vor merge şi nici pentru cât timp. Santinelele înarmate, formate din militari sovietici şi poliţişti sau jandarmi români, prevesteau ceea ce putea fi mai rău. În urmă au lăsat copii, care nu înţelegeau de ce părinţii le erau luaţi. În urmă au lăsat părinţi şi fraţi, care nu ştiau, unde le sunt duşi copiii şi fraţii şi dacă se vor mai întoarce vreodată. (….)
Acest episod „Destine frânte” este legat de deportare a etnicilor germani din Banat în Uniunea Sovietică.
Banatul are o veche tradiție istorică,social-culturală, economică și a constituit o punte de legatură între Europa Centrală și de Est și între Nord și Sud.
Una din cele mai detestabile măsuri împotriva populației germane din România a fost deportarea în Uniunea Sovietică pentru muncă silnică de reconstrucție, înainte de încheierea războiului.
Majoritatea deportaților germani din Banat au fost duși la muncă forțată în sudul Ucrainei la Krivoi Rog și in bazinul Donețului. ” (Cristian Amza)

„In urmă cu 72 de ani, etnici germani, apţi de muncă de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural). Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au reîntors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949.
Din cei aproximativ 75.000 de deportaţi din România se estimează că un număr de 10.000 şi-au pierdut viaţa în U.R.S.S..
Din judeţul Caraş-Severin au fost deportaţi aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viaţă în Banatul Montan 35 de foşti deportaţi, din care 15 reşiţeni.” (Erwin Josef Tigla)

Erwin Josef ŢIGLA (*1961), promotor al culturii germane în România şi în Banatul Montan, editor, bibliotecar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Exil-PEN Germania și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A publicat în 1980 în cotidianul Neuer Weg (Bucureşti) și după 1990 în cotidiene şi periodice: Allgemeinde Deutsche Zeitung für Rumänien (Bucureşti), Banater Berglanddeutsche (München – Viena), Banater Post (München), Banater Zeitung (Timişoara).
A înfiinţat în 1987 cu sprijinul lui Werner Kremm şi al lui Johann Bettisch secţia germană a Universităţii Popular-Ştiinţifice Reşiţa, punctul de plecare

al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa.
Membru fondator al Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin (1990); în perioada 1998 – 2001, membru al Consiliului pentru Minorităţi Naţionale, Guvernul României (1998-2001); vicepreşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Banat (2002); în perioada 1997 – 2002, referent cultural al Forumului Democrat al Germanilor din Banat; membru în Consiliul de conducere al Forumului Democrat al Germanilor din România; preşedinte al Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin (2004).
Redactor-şef al publicaţiei lunare „Echo der Vortragsreihe” nr. 1 (1990) și al periodicului „împreună, miteinander, egyűttesen“ nr. 1 (1997), până la nr. 40, care a apărut în 2015.
Iniţiatorul unor importante manifestări culturale ale etniei germane din România: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (prima ediţie 1991), „Zilele Literaturii Germane la Reşiţa” (prima ediție 1991), „Parada Portului Popular German” (prima ediţie 1995).
Din 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara și din 2013 membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Redactor, editor al următoarelor volume apărute la editura „Banatul Montan”, Reșița sub egida Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa:
„Istorie ilustrată a Banatului Montan, 1890 – 1948”, volumul I (2007) și volumul II (2008);
„Zilele literaturii germane la Reșița”, 2011 – 2015. Conferințe, studii, rapoarte – Reşiţa (2016);
„Dorul de țară e cea mai cumplită boală. Povestiri ale deportaților în Rusia”, volumul III (ColorPrint, 2005) -în colaborare cu Andrea Judith Krempels;
„Deportarea în Rusia. 70 de ani de la începerea acesteia. Manifestări comemorative în Banatul Montan 1991-2015 și articole cu privire la istoria monumentului dedicat deportaților, la Reșița.” (2015); „Deportarea în Rusia. 70 de ani de la începerea acesteia. Martori oculari și amintiri“ (2016).
În aprilie 2004 i s-a acordat Diploma de Onoare a Ministerului Culturii şi Cultelor din România pentru merite deosebite în păstrarea şi promovarea culturii minorităţii germane din România, iar în decembrie 2004 a fost decorat de Președinția României cu Ordinul Național pentru Merite Culturale în Grad de Cavaler.
În 2015 i-a fost conferită la Timișoara Medalia jubiliară „25 de ani Forumul Democrat al Germanilor din România” din partea Forumului Democrat al Germanilor din România.
La 1 octombrie 2004, ambasadorul Austriei la Bucureşti, dr. Christian Zeileissen, i-a conferit, în numele Preşedintelui Republicii Austria, Ordinul de Onoare pentru merite deosebite în onoarea Republicii Austria, în grad de argint.

Werner KREMM

este un publicist, traducător și editor de limba germană din România;
. născut la 7 octombrie 1951, Sânnicolau Mare, regiunea Timișoara, actualul județ Timiș, Banat, România;
. a absolvit liceul la Sânnicolau Mare, apoi a absolvit Facultatea de filologie, în promoția 1974;
. în perioada 1974 – 1980 – profesor de limba germană;
. între anii 1972 – 1975 a fost membru al Grupului de Acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat) din care au mai
făcut parte: Albert Bohn, Rolf Bossert, Johann Lippet, Gerhard Ortinau, Anton Sterbling, William
Totok, Richard Wagner și Ernest Wichner. După arestarea lui Totok și interzicerea Grupului contestatarilor
timișoreni de către autoritățile vremii (1975), Kremm a încetat să mai scrie literatură. El este singurul
membru al Grupului care a rămas în România;
. din 1980 a lucrat în presă :la ziarul de limbă germană „Neuer Weg „, „Banater Generalanzeiger”,
„Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien” (fostul „Neuer Weg”), în calitate de corespondent
din Reșița și din 1990 până în februarie 2017 a fost redactor-șef al suplimentului săptămânal Neue Banater
Zeitung;
. a participat la diferite proiecte ale Forumului German, a Muzeului Central al fundației „Donauschäbische
Stiftung” (4 expoziții cu prezentare de cărți, traduse de W. Kremm) ;
. coorganizator manifestării pentru specializare a profesorilor „Didactica” (1991 – 2016).

Traduceri:

  • Harald Heppner: Austria și Principatele Dunărene (1774 – 1812) : O contribuție la politica Sud-Est Europeană a Habsburgilor (Traducere: Rudolf Graf și Werner Kremm), Editura Presa Universitară Clujeană, 2000;
  • 2016 a apărut volumul „Instantanee. România sub lupă ” („Momentaufnahmen. Rumänien unter der Lupe“), care cuprinde comentariile sale politice;
  • editarea studiilor lui Franz Remmel, despre situația romilor din România până în present ;

Cristian Amza

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică ,,I.L.Caragiale” – secția Imagine film și televiziune (1986); 2004 – diploma postuniversitară a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică ,,I.L.Caragiale”- secția Regie de film și televiziune;
1977-1991 asistent imagine, operator secund, director de imagine – Studioul Cinematografic București – Buftea; 1992- 1997 director de imagine, realizator, regizor – Departamentul – Emisiunilor Informative TVR; 1997- 2007 redactor – Relații Externe și referent Relații Internaționale; 2007-2009 consultant relații externe pentru Europa și SUA- Departamentul TVR Cinema; din 2009 până în prezent – realizator TVR 2

Filme și seriale documentare de televiziune:
Biertan- O cetate a creștinismului transilvan (1992, realizator), difuzat de TVR 1 și de Telewizia Polska (TVP); Drumuri transilvane (1992-2004, realizator ), serial de artă medievală, 10 episoade, difuzat de TVR 1 și de TVR Internțional; Sibiul medieval (1994, regie și imagine), difuzat de TVR 1; Sighișoara medievală (2001,realizator), difuzat de TVR 1 și de CCTV-Beijing; Cetăți țărănești transilvane (2002, realizator), difuzat de TVR 1; Brașovul medieval (2005, realizator) difuzat de TVR 1; Herta Muller si Grupul de actiune Banat (2013, scenarist și realizator), difuzat de TVR 2, la ICR Stockholm și la Ambasada României din Berlin; De neuitat pentru eternitate – HOLOCAUSTUL (2015, realizator). difuzat de TVR 2 și de TVR HD; Hermann Oberth, evadare de pe Terra (2015, realizator), difuzat de TVR 2, de TVR ; Ștefan Hell, un savant de excepție (2015, realizator), difuzat de TVR 2 și de TVR HD ; Deporările etnicilor germani in Uniunea Sovietică (2016, realizator), difuzt de TVR 2; http://cristianamza.webnode.ro/
Mențiune la Film Fest, Călărași -2006, Rezistența prin cultură (2010-2014,scenarist și realizator). Serial difuzat de TVR 2 și de TVR Internațional. Premiul APTR 2012 și TROFEUL APTR 2015 pentru serial documentar.

Dr. Klaus FABRITIUS (1973), membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, cercetător științific cu peste 250 de lucrări de specialitate (entomofaunistică, combatere biologică) publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate este semnatarul a peste 10 volume științifice, primind Diploma de excelență din partea Universității „Ioan Cuza” din Iași.
Klaus Fabritius este președintele Asociației Române pentru Combaterea Vectorilor în Igiena Publică ( ARCVIP), președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică, membru fondator al Clubului Humboldt România.

Link permanent la acest articol: http://www.casaschiller.ro/filmul-documentar-destine-frante/