In cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii germane și române de pe teritoriul României, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a orgnizat în 24 noiembrie 2016 prezentarea cărții „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Studiu de caz: judetele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală” semnată de dr. Cosmin Budeancă, aparută la Editura Cetatea de Scaun, Targoviște, 2016, dedicată impactului marii istorii asupra etnicilor germani în viziunea românilor. Referenți științifici: cercetător dr. Vasile Ciobanu (Institutul de Cercetări Social-
Umane al Academiei Române, Sibiu) și Hannelore Baier, Sibiu.
Volumul a fost finanțat de Departamentul pentru Relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al Guvernului României prin intermediul Forumului Democrat al Germanilor din România
și al Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu.
Au participat: Dr. Cosmin Budeancă: prezentarea volumului; Dr. Zoltan Rostas: “Istoria orala după Dimitrie Gusti”; Dr. Florian Banu: “Conviețuirea laolaltă în Transilvania”; Dr. Laura Gheorghiu: ”Forța culturii germane din Transilvania prin păstrarea tradiției”.
Ilustrația muzicală: orchestra de suflători Karpaten Show, dirijor Hans Groza.
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
„Chiar dacă numărul germanilor din România a ajuns sub 36.000, interesul față de aceștia a fost, cel putin în ultimii ani, destul de mare. Trebuie menționat că acest lucru s-a datorat atât activităților economice și culturale, dar mai ales castigării unor alegeri importante de către unii politicieni (de exemplu Klaus Iohannis, primar al Sibiului intre 2000-2012 și președinte al României din 2014).”
(Cosmin Budeancă, 2016)
„Lucrarea Domnului Cosmin Budeancă se înfăţişează ca o reuşită îmbinare dintre un studiu de imagologie şi o anchetă de istorie orală. Sub ambele aspecte, atât în ce priveşte problematica alterităţii, cât şi conceperea şi desfăşurarea anchetei orale, autorul dovedeşte o informare precisă
şi o bună stăpânire a coordonatelor teoretice şi metodologice.” […]
Autorul arată foarte corect că ancheta orală nu poate şi nici nu urmăreşte să scoată la iveală istoria adevărată: imaginea celuilalt nu are cum să fie decât subiectivă. Ea este de altfel alcătuită din numeroase reprezentări, mai mult sau mai puţin diferite, unele chiar opuse. Sunt nenumărate imagini parţiale care se reunesc într-o imagine de sinteză. Problema nu este aşadar cum sunt germanii sau cum a fost istoria lor, ci cum apare comunitatea respectivă în ochii românilor. Este ţelul propus, şi perfect atins de autor.” (Lucian Boia)
„Prin prezentul volum autorul nu ne oferă doar istoria etnicilor germani privită prin prisma memoriei vecinilor lor români, ci și o analiză a vieţii lor politice, economice, sociale şi culturale. Ghidate de întrebările din interviu, respondenţii oferă în ceea ce priveşte viaţa economică detalii despre meseriile practicate, relaţiile de muncă, efectele exproprierilor dar şi situaţia complicată din perioada comunistă. Referitor la viaţa politică aflăm cum a fost percepută implicarea politică a etnicilor germani, cum este surprins impactul naţional-socialismul asupra comunităţilor de germani dar şi politica duplicitară a regimului Ceauşescu în contextul emigrărilor în Germania. Sunt amplu tratate obiceiurile, tradiţiile, festivităţile cât şi relaţiile familiale, oferindu-ne astfel o imagine de ansamblu a vieţii cotidiene a diferite comunităţi de etnici germani. Totodată sunt prezentate stereotipiile şi momentele de inter-relaţionare.” (Hannelore Baier)