În cadrul evenimentelor dedicate istoriei etnicilor germani din România, Primăria Municipiului București și Casa de Cultură „Friedrich Schiller” organizează marți, 18 ianuarie 2022, ora 17.30, la Prezentarea volumului „Drumul nostru în Vechiul Regat realizat de Forumul Democrat al Germanilor din România Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică la Editura Honterus, din Sibiu, 2021.
Evenimentul este organizat în colaborare cu F.D.G.R. Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică.
Coordonatoari: Dr. Marianne Koch, Christiane Gertrud Cosmatu. Ediție îngrijită de Carmen Luminița COBLIȘ. „Cultura, tradiția și activitatea Forumului Democrat German din România – Regiunea Extracarpatică mențin unitatea minorității germane din regiunea noastră. ” (Dr. Klaus FABRITIUS)
Prezintă: Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele F.DG.R. Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică.
Dr. Marianne KOCH, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București.
Christiane Gertrud COSMATU, Președintele F.D.G.R. București.
Carmen Luminița COBLIȘ, Director executiv, F.D.G.R. – Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică.
Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS. Ilustrația muzicală: Duo pianistic Ana și Marius Boldea.
„Carpații, cu cei 2500 m înălțime reprezintă din punct de vedere geografic un obstacol și îngreunează transilvănenilor drumul spre sud și est, respectiv spre Dunăre și Marea Neagră.
Dar totdeauna s-a găsit o soluție, în special trecătorile au înlesnit această trecere. Același lucru l-au făcut și sașii transilvăneni.
Cu siguranță a existat un asemenea val, altfel nu s-ar explica faptul că, în anul 1247 cancelaria ungurească a interzis sașilor emigrarea în Valahia.
Cei mai mulți sași care s-au stabilit în târgurile moldovenești au fost meșteșugari sau negustori. Sașii nu s-au îndreptat numai către Moldova, ci și spre Valahia.
La sud de Carpați menționăm următoarele patru comunități fondate între anii 1250-1350 de către sașii transilvăneni, și anume Câmpulung, Târgoviște, Râmnic și Argeș. (…)
Situația a fost cu totul alta în București, unde a existat dintotdeauna o comunitate germană mai mare sau mai mică, formată la început din sași, dar și din germani nativi din toate colțurile Germaniei mai târziu adăugându-se șvabi bănățeni, șvabi sătmăreni sau etnici germani din Bucovina.
Comunitatea germană din București era alcătuită din medici, farmaciști, învățători, negustori și în special meseriași. În anul 1853, când s-a inaugurat ” noua Biserică Lutherană”, care se află și astăzi în același loc, comunitatea germană număra 6000 de suflete, de șase ori mai mulți decât în prezent. (…)
Dincolo de Carpați o soartă deosebită au avut-o germanii din Dobrogea. Ei s-au stabilit în aceste ținuturi încă din anul1841 venind în mai multe etape nu direct din Germania, ci din sudul Rusiei și din Basarabia, motivul mutării lor fiind faptul că țarii ruși nu și-au mai respectat promisiunile. (…)
Anul 1940 aduce o cotitură pentru etnicii germani din Vechiul Regat. Soarta lor a început să fie decisă ” de către alții ” (…).
Războiul încă nu se terminase când, în ianuarie 1945 a început deportarea populației germane în Uniunea Sovietică. În noaptea de 10 ianuarie 1945 numai din București și împrejurimi au fost ridicați 8500 de etnici germani și expediați în 65 de vagoane de marfă înspre minele de cărbuni din Stalino. Grupuri mai mici au ajuns până în minele din Ural.( …) A început calvarul muncii grele în minele de cărbuni.(…)
Pentru cei rămași acasă, după anii grei ai războiui au urmat alți 10 ani de nesiguranță (naționalizarea, reformele monetare, canalul. etc), abia mijlocul anilor 60 aducând pentru o scurtă perioadă de timp însă, puțină liniște.
În anii care au urmat, în Regiunea Extracarpatică au venit din nou mai mulți etnici germani. Din Bucovina, din Transilvania și Banat, deoarece la sud de Carpați și-au găsit loc de muncă sau aici au fost repartizați după terminarea studiilor.
În anul 1977 în București 7000 de cetățeni au declarat că aparțin minorității naționale germane.
Apoi, însă au început plecările în Germania și nici Vechiul Regat nu a fost ocolit de acest fenomen, chiar dacă în mai mică măsură, efectul fiind diferit în comparație cu zonele mai dens populate cu etnici germani, precum Transilvania sau Banatul.
Școala este poate cea mai importantă instituție pentru o minoritate națională. În București există o școală germană cu o tradiție de 250 de ani. Astăzi se numește Colegiul Goethe și face parte din rețeaua națională de stat a unităților de învățământ cu predare în limba germană maternă.
După evenimentele din anul 1989, când s-a recâștigat dreptul de asociere, cetățenii aparținând minorității germane au avut posibilitatea să întemeieze Forumul Democrat al Germanilor din România.
Cultura, tradiția și activitatea Forumului Democrat German din România – Forumul Regional – Regiunea Extracarpatică mențin unitatea minorității germane din regiunea noastră.” Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele Forumului Democrat al Germanilor – Forumul Regional Extracarpatică (Prefață – Cum au ajuns membrii minorității germane în vechiul Regat ?)
Evenimentul se va desfășura în limba română și germană, intrarea este liberă.
Conferința va putea fi vizionată și online din 25.01.2022 pe site-ul și pagina de facebook a instituției.
Participarea la eveniment cu o programare prealabilă: e-mail cultura@casaschiller.ro, info@casaschiller.ro, sau telefon 021.319.26.88. (Sala de conferințe va funcționa la o capacitate maximă de 30% din spațiul disponibil, cu respectarea regulilor de distanțare fizică).
Accesul publicului se va face cu respectarea reglementărilor pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2: Adeverință de vaccinare (persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare); Certificat de Concediu medical Seria CCMAO (persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2); Test RT-PCR (persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore); Masca de protecție este obligatorie.
