“Delta Dunării, după câte ştiu, seamănă cu lacul cel cenuşiu, unde pelicanul bătrân stă toată ziua grav, aşteptând un fotograf.” (Marin Sorescu, “De-a Delta Dunării”)
Delta Dunării ne priveşte pe toţi !
Ştiinţific, turistic şi economic, şi în momentul actual al civilizaţiei omeneşti Delta Dunării constituie o lume parţial cunoscută şi înţeleasă, un fascinant templu unic al naturii plin de mistere zoologice, botanice, arheologice, de climă; încărcată de valori naturale, cu o biodiversitate inedită, explorarea acestei “lumi dintre ape” presupune o bună cunoaştere a traseelor, scopul exact al călătoriei, aprecierea condiţiilor meteorologice, respectarea legilor impuse de administratorul rezervaţiei, Asociaţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ARBDD. Rămâne aşadar o aventură plină de surprize vizitarea şi cercetarea acestui loc geografic, căci suprafaţa totală de 580.000 ha aparţinând Deltei Dunării de pe teritoriul României adăposteşte peste 300 de specii de păsări, care conferă Deltei Dunării renumele dobândit în lume, cu numeroase specii rare, multe dintre ele ocrotite, păsări care sălăşluiesc între mediile acvatic, terestru şi mlăştinos.
Delta Dunării este desemnată ca Sit de Importanţă Comunitară, recunoscută şi inclusă în reţeaua mondială a rezervaţiilor biosferei în anul 1990, iar Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională. Din anul 1990 Delta Dunării a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural, UNESCO, iar în anul 2000 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a primit prestigioasa distincţie, şi anume Diploma Europeană acordată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, reânnoită în 2005, apoi în 2010. Delta noastră a fost desemnată Peisajul anilor 2007-2009. In anul 2010 România a primit Globul albastru pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, decernat pentru cele mai bune practici de management a zonelor umede în cadrul celei de-a X-a reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică, CBD din Japonia.
In Delta Dunării, ’’acolo unde bătrânul Danubiu îşi pierde şi apa şi numele în mare….” ( Jean Bart, « Europolis «), convieţuiesc laolaltă 17.500 de români, 11.000 ruşi lipoveni, 3.700 de romi, 1.350 ucrainieni, 60 de germani, 1.900 de turci şi 180 de tătari, conform ultimului recensămînt.
Expoziţia prezintă imagini cu pelicanul, simbol al Deltei româneşti, cât şi o specie aproape uitată, alt monument: vulturul codalb.
Delta Dunării aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România.
Floră Vegetația Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agățătoare.
Faună Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul.
Klaus FABRITIUS
Membru corespondent al Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice din România, doctor în biologie, Klaus FABRITIUS , cercetător ştiinţific cu peste 250 de lucrări de specialitate publicate în ţară şi în străinătate, apărute în reviste de prestigiu este autor al peste 10 volume ştiinţifice, primind diploma de excelenţă din partea Universităţii “Ioan Cuza”din Iaşi.
Klaus Fabritius este preşedintele Asociaţiei Române pentru Combaterea Vectorilor în Igiena Publică (ARCVIP). Este membru fondator al Clubului Humboldt România, preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică.
Pasiunile naturalistului Klaus Fabritius sunt: fotografia, călătoriile, ocrotirea naturii și protecția mediului.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 8 septembrie – 15 octombrie 2014
