În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturilor române și germane de pe teritoriul României Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 23 iulie 2015 conferința dezbatere „Contribuția germană la dezvoltarea economică a Bucureștiului” în colaborare cu Asociația Istoria Artei care a vernisat și expoziția de documente digitizate din Arhivele Naționale ale României.
Au participat:
– Drd. Oana Marinache, președinte Asociația Istoria Artei a prezentat personalități germane care, au contribuit la dezvoltarea și modernizarea economică a Bucureștiului
– graficianul Cristian GACHE a explicat aspecte documentare importante ale structurării expozitiei.
Ilustrația muzicală: Marius BOLDEA, pian. Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS
Expoziția a prezintat planșe selectate dintre documentele identificate de cercetătorii Oana Marinache și Cristian Gache în Arhivele Naționale ale României. Micro-expoziția a cupris documente digitizate (planuri, reclame, facturi, acte) vizând câteva aspecte ale dezvoltării economice a capitalei.
Strada Smârdan de astăzi era cunoscută sub numele de Ulița Nemților, Ulița Nemțească și Strada Germană.
Numele străzii Lipscani ne amintește, de asemenea, de comerțul intens din secolul al XIX-lea cu centrul comercial al Leipzig-ului. Activitatea economică și comercială este ilustrată de o diversitate de facturi ale unor comercianți de origine germană, prezenți la București, dar avem și dovezi ale schimbului intens cu firme importante din spațiul german.
Cei mai importanți berari ai capitalei au fost de origine germană, amintim aici de Wilhelm Hoeflich (Oppler) și Erhard Luther, iar unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice rămâne și astăzi „Caru’ cu bere” al fraților Mircia, sosiți din Transilvania.
Au fost prezentate pentru prima dată publicului și documentele de împământenire ale sculptorilor de origine germană Storck, Emil Wilhem August von Becker, dar și ale inginerului prusac Carol Wayrach.
În expoziție s-au aflat și documente legate de Hermann Rieber, comerciantul de trăsuri, dar și ale lui Rudolf Gaiser, cel care a înființat în 1859 prima fabrică de produse metalice din București.
Proiectul de digitizare desfășurat de echipa Asociației Istoria Artei a scos la lumină și presupune publicarea pe www.arhivadearhitectura.ro a nenumărate și variate documente legate de istoria arhitecturii, construcțiilor și activitatea economică a Bucureștiului secolului al XIX-lea.
Expoziție documente digitizate din Arhivele Naționale ale României
Oana Marinache este istoric de artă, student doctorand la Universitatea Națională de Arte și Academia Română și coordonatoarea proiectului „Arhiva de arhitectură”. A publicat monografiile „Cristofi Cerchez, un vechi arhitect din București” (2012), „Reședințele Știrbey din București și Buftea” (2013) și „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (2014), la Editura ACS. În 2014 a tradus jurnalul prințesei Nadeja Știrbey (1916-1919) și este co-autoarea monografiei „Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României”, alături de Cristian Gache, ambele lucrări apărute la Editura Istoria Artei.
În aprilie 2015 a participat la Casa „Friedrich Schiller” la conferința și vernisajul expoziției cu documente digitizate „Arhiva de arhitecură 1830-1860: restituiri din patrimoniul Arhivelor Naționale ale României”. A lansat la Muzeul Municipiului București, alături de Cristian Gache, primul volum al albumului color „Arhiva de arhitectură:1830-1860: o colecție unică de planuri și schițe”. În iunie 2015 a lansat albumul monografic dedicat arhitectului „Edmond Van Saanen-Algi, de la baletele rusești la Palatul Telefoanelor”.
Cristian Gache a desfășurat o bogată activitate în presă și în publicitate, în țară și străinătate, în calitate de fotograf, designer și director artistic. Din 2012 a colaborat la toate proiectele culturale și editoriale ale Asociației Istoria Artei. A avut colaborări și cu revista „Arhitectura”, Asociația RPER, Editura ACS, Institutul Național al Patrimoniului și Palatul Mogoșoaia.
Expoziția de față este a doua colaborare cu Casa „Friedrich Schiller”, după conferința și vernisajul din aprilie, având ca temă „Arhiva de arhitectură 1830-1860”.
Proiectul „Arhiva de Arhitectură” www.arhivadearhitectura.ro a fost inițiat în 2013 de Asociația și Editura Istoria Artei și vizează selectarea și digitizarea prin fotografiere a unor importante mărturii legate de începuturile arhitecturii și ingineriei din București (documente, planuri, schițe). Etapa din 2015 a cercetărilor se va axa pe punerea în valoare a caselor arhitecților bucureșteni.
Proiectul de digitizare desfășurat de echipa Asociației Istoria Artei a scos la lumină și presupune publicarea pe www.arhivadearhitectura.ro a nenumărate și variate documente legate de istoria arhitecturii, construcțiilor și activitatea economică a Bucureștiului secolului al XIX-lea.
