Conferința-dezbatere „DESCHIDEREA ISTORICO-SOCIALĂ A ROMÎNIEI DUPĂ MAREA UNIRE DE LA 1918”

În cadrul evenimentelor dedicate centenarului Marii Uniri de la 1918, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, a organizat în  30 ianuarie 2018  conferința-dezbatere Deschiderea istorico-socială a Romîniei după Marea Unire de la 1918 și prezentarea unei expoziției de fotografie.

Au prezentat: dr.Liviu Tăranu, consilier C.N.S.A.S.și dr. Florian Banu, consilier C.N.S.A.S.

Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublime a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârțirea unității naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui govern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan șâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit.” (Florin Constantiniu, 1997, O istorie sinceră a poporului roman , Editura Univers Enciclopedic)

„După catastrofa militară din 1916 și pacea dură de la București din 1918, Marea Unirea a venit pentru societatea românească, mai ales pentru cea din Vechiul Regat, ca trezirea dintr-un coșmar ce părea fără sfârșit, ca un dar pe care Istoria… binevoitoare față de români, îl făcea neamului nostru, după ce îl lăsase să creadă că aspirația sa de unitate a fost compromisă!”  (Florin Constantiniu)

 „Odată atins idealul național a apărut necesitatea găsirii unui nou obiectiv fundamental spre care să fie direcționat efortul întregii națiuni. Șefii partidelor politice au formulat idealul consolidării statului național unitar, prin adoptarea unei legislații corespunzătoare: adoptarea unei noi Constituții, a legilor de unificare, a măsurilor pentru dezvoltarea și modernizarea economiei naționale, care să ducă la îmbunătățirea condițiilor de trai ale românilor, la dezvoltarea învățământului, științei și culturii.

România interbelică a cunoscut un real proces de democratizare, generat de noua stare de spirit de după Marea Unire, de reformele înfăptuite, în primul rând de introducerea votului universal. Au apărut noi partide cu o puternică aderență în rândul populației. Elita politică a cunoscut o schimbare profundă, în prim-planul vieții politice apărând oameni noi, cu alte perspective și cu o largă deschidere spre societate.” (Liviu Țăranu)