Medici şi farmacişti germani din ROMÂNIA


Casa de cultură Friedrich Schiller‘’, continuînd tradiţia ciclului de conferinţe dezbateri Personalităţi ale culturii germane din România  a organizat în 3 aprilie 2014 conferinţa dezbatere Medici şi farmacişti germani din România‘’.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Societatea Română de Istoria Medicinii şi Societatea Română de Istoria Farmaciei.

La sfârşitul anilor ‘90 Casa de cultură Friedrich Schiller a iniţiat un proiect având ca temă  Moştenirea culturii germane din România / Deutsche Kulturerbe in Rummänien  cu scopul de a prezenta publicului larg din Bucureşti, în special tinerilor remarcabile personalităţi care au contribuit la dezvoltarea patrimoniului cultural românesc.

Au prezentat: prof.dr. Constantin Bogdan, fondator si vicepreşedinte al Societătii Române de Gerontologie şi Geriatrie: Contribuţia medicilor germani în medicina românească, prof.dr. Nicolae Marcu, preşedintele Societăţii Române de Istoria Medicinii: Figuri proeminente de medici germani din România (J.N.Meyer, Hermina Walch/ Kaminski, L.Kugel, Francisc Rainer) şi prof. dr. Ana Carată: Farmacişti germani prezenţi în farmaciile din România (Balck Willhelm, Kramer Gaspar, Lucas Seuler, Mauksch Tobias).

Cu participarea: prof.univ.dr. Octavian Buda, conf.univ.dr. Corneliu Zeană şi prof. istorie Antoaneta Lucasciuc.

A fost vernisată o expoziție de fotografie cu figurile proeminente ale medicilor  şi farmaciştilor germani din România. Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius.

 „Ideea studierii și prezentării contribuției medicilor germani în medicina românească, în practica clinică, în învățământ și cercetare, a farmaciștilor de asemenea este inedită ca abordare, binevenită şi cu multe semnificații: este o tradiție istorică datând de secole când medici și farmaciști germani de pe teritoriul românesci au contribuit la dezvoltarea medicinii, la asistența medicală a populației, au alimentat rețeaua medico-farmaceutică a țării cu generații de absolvenți dedicați acestor nobile profesii. Cunoscuta rigoare germană au îmbogățit axiologic practica medicinii,  învățământul de specialitate și cercetarea științifică. Comunitatea germană a constituit  de-a lungul secolelor de convieţuire cu românii din Ardeal cât şi din spațiul pe care ne place să-l numim “Carpato-danubiano-pontic” o frățietate în sensul bun al cuvântului, care a fertilizat toate domeniile vieții sociale, nivelul de civilizație, cultura, științele. Un multiculturalism armonios şi benefic a fost câştigul acestei conviețuiri de secole. Nu e lipsit de relevanță că românii au respectat și încurajat păstrarea tradițiilor, a culturii și limbii, istoria demonstrând că nu s-au înregistrat conflicte, neînțelegeri, germanii având toate drepturile și acces neîngrădit în toate domeniile de activitate, inclusiv la nivel de vârf profesional, politic, decizional etc.’’ ( Dr. Constantin Bogdan).

Muzeul de Istorie a Farmaciei„, din cadrul Muzeului National Brukenthal din Sibiu,  deschis în anul 1972 a avut o dublă motivare: pe de o parte aici a funcţionat prima farmacie pe teritoriul ţării noastre, atestată documentar în anul 1494, pe de altă parte în zona Sibiului s-a dezvoltat o bogată tradiţie a activităţii farmaceutice.

In aceeaşi clădire a funcţionat și farmacia La ursul negru înfiinţată în jurul anului 1600. Colecţiile muzeului cuprind peste 6 600 de piese ce aduc mărturii valoroase pentru evoluţia medicamentaţiei şi a tehnicilor farmaceutice de-a lungul a mai mult de trei secole şi jumătate.

Expoziţia de bază a Muzeului de istorie a farmaciei din Sibiu este organizată pe tiparul unei farmacii clasice, adica din oficină şi laborator la care s-au adăugat holul truselor medicale şi un sector de homeopatie.

Muzeul de Istorie din Sighişoara

Muzeul de istorie din Sighişoara are principalul sediu în Turnul cu Ceas, cel mai important turn al fortificaţiei sighişorene. La sfârşitul secolului XIX, în anul 1899  a devenit sediul muzeului, Urcând cîteva trepte în Turnul cu Ceas ajungem la expoziţia de farmacie şi instrumente medicale, Sighişoara avînd o veche tradiţie în aceste domenii. Incă din Evul Mediu existau aici două centre spitaliceşti construite pe lângă biserici. Prima atestare documentară a unui spital s-a făcut în anul 1461, existenţa spitalelor determinînd şi apariţia farmaciilor. Obiectele farmaceutice din expoziţia muzeului provin de la farmacia La Vulturul, din 1720 şi cuprind recipiente de lemn din secolele XVII-XVIII, sticlă şi porţelan aparţinând secolului XVIII.

 

Complexul Muzeal Judeţean Neamţ

Specificul Muzeului din Piatra Neamţ este accentuat de prezenţa artiştilor germani care, încă din secolul XIX s-au remarcat în mişcarea artistică naţională şi europeană.

Fraţii Lascăr şi Anton Vorel………..sosesc miine citeva rinduri despre Anton Vorel farmacistul care a donat muzeului….  si fotografia lui !!!

Prof. dr. Constantin Bogdan: membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Române de Gerontologie şi Geriatrie, membru titular al Uniunii Medicale Balcanice, membru al Societăţii Franceze de Gerontologie, autor a peste 300 de lucrări ştiinţifice de specialitate, a 8 cărţi şi monografii dedicate geriatriei, diploma Decree of Merit- contributionn to Medicine and Gerontology, 1997.

Prof. dr. Nicolae Marcu: preşedintele Societăţii Române de Istoria Medicinii, copreşedinte al Asociaţiei Balcanice de Istoria şi Filozofia Medicii,  autorul a peste 500 de lucrări de specialitate în ţară şi străinătate, coautor al tratatelor de Istoria Medicinii, 1970 şi Istoria Medicinii Româneşti, 1972.

Prof. dr. Farm. Ana Carată, preşedinte onorific Societatea Română de Istoria Farmaciei, membru titular Uniunea Medicală Balcanică, membru titular al Academiei Internaţionale de Istoria Farmaciei, autor a peste 200 de lucrări de specialitate publicate în ţară şi străinătate.

ritius

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.