Conferința dezbatere „COMUNITĂȚILE GERMANE LA SUD DE CARPAȚI (SEC. XIII-XVIII)”

Alexandru CIOCÂLTAN

Klaus FABRITIUS, dr. Nicolae Șerban TANAȘOCA, dr. Ionel CÂNDEA

Expoziția de fotografie VIAȚA GERMANILOR DIN VECHIUL REGAT

Continuând tradiţia evenimentelor dedicate istoriei culturii germane din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 21 octombrie 2015  conferința-dezbatere și lansarea volumului: „Comunitățile germane la Sud de Carpați (sec. XIII-XVIII)”, apărut la Editura

Istros a Muzeului Brăilei în 2015, semnat de dr. Alexandru Ciocâltan.
Au prezentat: dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G. – Regiunea Extracarpatică
dr. Nicolae Șerban Tanașoca, Directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, prof. univ.dr. Ionel Cândea, Directorul Editurii Istros a Muzeului Brăilei, dr. Alexandru Ciocâltan, Cercetător științific, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Ilustrația muzicală: Marius Boldea, pian. Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.

Cu acest prilej a fost vernisată o expoziție de fotografie cu aspecte (planșe, schițe și clădiri) din „Viața germanilor din Vechiul Regat”.

Este meritul lucrării de faţă de a fi cuprins în ansamblul şi în complexitatea manifestărilor ei istoria acestei ramuri a germanităţii din spaţiul esteuropean. Urmărim, la lectura acestei lucrări, evoluţia celei dintâi şi celei mai însemnate aşezări germane, în speţă săseşti, din regiune, anume cea de la Câmpulung Muscel. Rolul ei însemnat în desfăşurările din epocă, determinat esenţial de funcţia sa de nod al legăturii comerciale dintre Marea Neagră şi Braşov şi, încă mai departe, prin Transilvania, până în Europa Centrală, este lămuritor evidenţiat (……)

Istoria comunităţilor săseşti din Ţara Românească – minoritate etnică, dar şi confesională – ne este în mare parte cunoscută prin mijlocirea izvoarelor relativ bogate, rămase de pe urma activităţii franciscanilor şi a dominicanilor şi, mai târziu, a clericilor trimişi de papalitate pentru a păstra sau a recâştiga „sufletele” acestor minoritari, pierdute nu în masa enoriaşilor religiei dominante, cea oficială, ortodoxă, ci luate de valul Reformei luterane, al cărei progres masiv în rândurile saşilor din Transilvania s-a reverberat şi între congenerii lor de la sud de Carpaţi”. (Academician Şerban Papacostea, Cuvânt înainte)

Monografia de faţă, rodul mai multor ani de cercetări, îşi propune să umple un gol istoriografic. Investigaţia noastră vizează doar cele patru comunităţi germane întemeiate în perioada medievală la Câmpulung, Târgovişte, Râmnic şi Argeş.

Prin urmare comunitatea germană (luterană) constituită la Bucureşti în cursul secolului XVIII nu intră în sfera noastră de cercetare. Comunitatea luterană din Bucureşti dispune, de altfel, de o monografie valoroasă întocmită de Hans Petri în 1939. Lucrarea noastră se doreşte o contribuţie la istoria germanităţii din Europa Central-Răsăriteană şi de Sud-Est. Ea este în acelaşi timp şi o contribuţie la istoria saşilor.(…)

Raportarea la modelul săsesc transilvan a fost una dintre preocupările studiului. Demersul de faţă oferă totodată posibilitatea de a constata asemănările şi deosebirile între trecutul germanilor din Ţara Românească şi al celor din Moldova. Prezentarea comunităţilor germane nu a fost decupată din istoria Ţării Româneşti, ci integrată ei. Interacţiunea cu românii a fost urmărită constant pe parcursul studiului. 

În acest context a fost cercetată problema identităţii şi a alterităţii.
Prezenţa saşilor în Ţara Românească a fost istoria unor enclave urbane de tip etno-confesional şi lingvistic în mediul majoritar românes cortodox. Contribuţia de faţă constituie un aport la istoria minorităţilor din acest spaţiu şi totodată la istoria urbană de la sud de Carpaţi”
.(Alexandru Ciocâltan)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.