ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Casa de Cultură “Friedrich Schiller”, Primăria Municipiului București,  Forumul Democrat al Germanilor- Regiunea Extracarpatică vă invită  miercuri, 4 octombrie 2017, ora 18.00 la Casa Schiller  (str. Batiştei nr. 15) la evenimentul  dedicat  ZILEI UNITAȚII GERMANE”  aniversarea a 27 de ani de la reunificarea  Germaniei.

Manifestarea  este organizata în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Guvernul României.

Cu participarea:

Excelenței sale Cord MEIER-KLODT,  Ambasadorul Republicii Federale Germania în România

Prezintă:

Christiane Gertrud  COSMATU, Subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Guvernului

României

Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele  Forumului  Democrat al Germanilor din RomâniaRegiunea Extracarpatică

Dacă ne gândim la Germania anului 1989, ne vin instantaneu în minte imaginile căderii Zidului Berlinului. Locuitori ai Berlinului de Est şi ai Berlinului de Vest escaladând Zidul, stând călare pe Zid, îmbrăţişându-se, beţi de fericire. Şi astăzi, aceste imagini mă răscolesc într-un mod deosebit, chiar dacă, între timp, au trecut 25 de ani de atunci.” (Werner Hans LAUK, fost Ambasador all Republicii Federale Germania în România, 2015).
Începând cu 1990 data de 3 octombrie este Ziua Națională a Germaniei și la această dată se serbează Ziua Unității Germane, deoarece atunci a avut loc reunificarea celor două state germane.

Ziua Unității Germane – 3 octombrie a înlocuit sărbătoarea națională a Republici Federale din data de 17 iunie și pe cea din 7 octombrie a fostului RDG.

Cu acest prilej va fi vernisată o expoziție de fotografie intitulată Hamburg pe apă”,  realizată de dr. Klaus FABRITIUS.

„Orașul hanseatic Hamburg, cu cele aproape 2 milioane de locuitori reprezintă al doilea oraș ca mărime din Germania.  Cel mai important cartier din Hamburg este portul, „poarta Germaniei spre lumea largă”, al treilea port ca mărime din Europa.

În anul 2015 UNESCO a declarat vechile depozite atât de caracteristice pentru  port, cât și cartierul cu birourile din apropiere  patrimoniu  cultural mondial.

În mijlocul portului, în modernul City, toate privirile se ridică pe noua clădire a Filarmonicii. Clădirea domină cu cei 110 m. înălțime împrejurimile. Fațada din sticlă de culoarea apei având dimensiunea de 16.000 metri pătrati, cât și acoperișul cu forma unui mare cort atrage privirea din orice punct al portului.

Elfi cum o alintă cetățenii, se sprijină pe 1.711 stâlpi înfipți în talpa apelor, invizibili pentru trecători.

Fotografiile din expoziție  oferă numai o mică parte din această lume fascinantă.” (Dr. Klaus FABRITIUS)

Die Ausstellung kann man täglich zwischen 10.00 und 17.30 Uhr besuchen.

Orchestra de suflători  „Karpaten Show”, condusă de Hans GROZA, va prezenta un repertoriu selecționat din cele mai îndrăgite melodii tradiționale aparținând muzicii autentice germane.

 

Evenimentul are loc în limba română și germană. Intrarea exclusiv cu invitație.

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/zilei-unitatii-germane/

Lansarea volumelor:  Lecturi prin timp si Yeti într-un bloc de gheață

Lansarea volumelor:
Lecturi prin timp – Camelia PANTAZI TUDOR
Yeti într-un bloc de gheață – Luminița ZAHARIA

Prezintă: Victor Atanasiu, Geo Călugăru, Ana Dobre, Lucian Gruia,
Emil Lungeanu, Eliza Roha, Boris Marian Mehr, Marian Nencescu

Cu participarea: Aurel Maria Baros – Președintele Filialei București Proză a Uniunii Scriitorilor din România

Recită: Magda Băcescu, Maria Gabriela Drăghici, Ștefan Apostol

Ilustrația muzicală: Teodora Constantinescu, soprană,
Constatin Trașcă,bariton, Ioana Cojuharov, pian

 

 

 


Camelia PANTAZI TUDOR

Absolventă a Facultății de Finanţe – Contabilitate (A.S.E. București) şi a Facultății de Istorie (Universitatea din Bucureşti), Camelia Pantazi Tudor a debutat literar în anul 2008, în revista Magazin istoric.

Debutul editorial s-a produs în anul 2010, cu volumul Atingerea unui ideal – literaţii din perioada dinastiei chineze Tang, Editura Rawex Coms. Au urmat volumele: New Beijing, Editura Virtuală, 2012; Momente istorice, Editura Inspirescu, 2013; Culori secrete, Editura Betta, 2014; Misterul eșarfei roșii, Editura Betta, 2015; Taine în vis, Editura Astralis, 2016; Antologia Lacrimi de înger – antologie de texte literare ale autorilor participanți la emisiunea Portret de autor realizată de scriitorul Mihail Grămescu la Radio Shalom România, ediție îngrijită de Camelia Pantazi Tudor, Editura Betta, 2014.

Texte de proză scurtă inedită, eseuri cu tematică istorică și comentarii literare au fost publicate în volume colective, dar și în reviste, printre care: Viaţa Românească, Luceafărul de dimineață, Portal Măiastra, Argeș, Oglinda literară, Cultura, Literatorul, Tribuna, Independența română, Sintagme literare, Cervantes, Boema, Arena literară, Casa Prieteniei (editată de Casa româno-chineză) ș.a.
Despre creația sa literară s-au pronunțat: Emil Lungeanu, Aureliu Goci, Ana Dobre, Lucian Gruia, Mihail Grămescu, Constantin Lupeanu, Mircea Opriță, Eliza Roha, Geo Călugăru, Eugen Cojocaru, Andrea Hedeș, ș.a. Este director al editurii Astralis, înființată în anul 2016.

„(…) Există o savantă privire de ansamblu a vremurilor, care electrizează cititorul şi în orice caz îl captează şi cu siguranţă îl câştigă de partea civilizaţiei chineze. Este o reuşită de calitate, pentru care autoarea merită omagiile noastre.
Cartea este divizată în şase capitole mari. Pentru cine nu are timp să citească enciclopedii sau cărţi docte de istorie a Chinei, autoarea găseşte oportună o prezentare sintetică. Călătoria rapidă în istoria Chinei de la începutul cărţii, cum o numeşte Camelia Pantazi Tudor, este reuşită, atractivă, convingătoare (…)” (Constantin Lupeanu)

„Doamna Camelia Pantazi Tudor scrie elegant, cu amprentă intelectuală, într-un gen de discurs elaborat și generalizat, indiferent de formula literară pe care o abordează: însemnări de călătorie, memorialistică indirectă sau proză scurtă, potențând peste tot chiar un fel de rezoluție a personalității (…) În general, autoarea deține multă informație în cele mai diverse domenii, fără să supraliciteze o erudiție nepotrivită în câmpuri narative deschise (…)” (Aureliu Goci)

„(…) Amintind oarecum de structura romanului New Beijing (2012) prin codificarea coloristică a povestirilor echivalentă unei încatenări (rozul din Doar clipa, movul din Aşteptarea, albastrul din Labirint etc.), noua „carte de colorat” pentru adulţi a Cameliei Pantazi Tudor dă măsura potenţialului unei prozatoare de meserie ce nu şi-a dezminţit deloc întîmpinările critice primite pînă acum.” (Emil Lungeanu)

Luminița ZAHARIA

Absolventă a Facultății de Finanţe – Contabilitate (A.S.E. București), Luminița Zaharia a debutat cu versuri în anul 1991, în ziarul Teleormanul.

Debutul editorial s-a produs în anul 1997, cu volumul Lecţii de melancolie, Editura Teleormanul Liber. Au urmat volumele: Singură prin Uchronia, Editura Teleormanul Liber, 1999; Fulgerul loveşte o singură dată, Editura Teleormanul Liber, 2003; Contraste, Editura Eminescu, 2005; Totul cîntă-n jurul meu!, Editura Eminescu, 2007; Are mama două fete, Bucureşti, Editura Eminescu, 2008; Băiatul cu cărţile, Bucureşti, Editura Eminescu, 2009; Tu însămi, însuţi eu – dialoguri lirice, coautor Cristian Ţîrlea, Editura Editgraph, Buzău, 2012; Singularia tantum, Editura Editgraph, 2013; Transcrierea fonetică a iubirii, Editura Armonii culturale, 2014; Fantezii cu Mişu, Editura Armonii culturale, 2015; Luminiţa de la capătul tunelului, Editura Rafet, 2015, volum premiat în cadrul Festivalului internaţional Titel Constantinescu; Călătorie de plăcere, Editura Armonii culturale, 2015; Acronimele lui Pascal, Editura Semne, 2015; Acronimele lui Pascal, reeditare, Editura Eurostampa, 2016;

A publicat poezii și proză scurtă în şaptesprezece antologii şi în numeroase reviste literare, printre care: Viaţa Românească, Luceafărul de dimineaţă, Oglinda literară, Caiete silvane, Pro Saeculum, Arena literară, Itaca (Dublin), Observatorul (Canada), Agero Stuttgart ș.a.

Despre creația sa literară s-au pronunțat: Alex. Ştefănescu, Ana Dobre, Eliza Roha, Lucian Gruia, Cristina Ştefan, Cezarina Adamescu, Camelia Pantazi Tudor, I. P. Tatomirescu și alții. A obținut mai multe premii la concursurile literare de poezie și proză scurtă.

„(…) Inteligenţa, sensibilitatea, capacitatea de a se desprinde de tabu-uri, de idoli fără a fi neapărat un spirit iconoclast, intră ca dominante în plămădirea poeziei Luminiţei Zaharia, o poetă care are multe de spus în poezie şi o face cu sinceritate şi dăruire, calităţi care sunt ale adevăratului poet pentru care cuvîntul transcende realitatea banală. ” (Ana Dobre)

„Poemele sale se înscriu în ceea ce se numește poezie cultă, inteligentă care oferă cuvintelor și potrivirii lor sensuri nebănuite, folosind o exprimare îndelung cizelată îmbrăcată într-o haină ludic-ironică, de un umor fin, dincolo de care se ghicește o gândire profundă, o tristețe asumată, o acceptare-neacceptare a lumii așa cum este. Adesea, însă, folosește cuvântul drept armă cu care lovește, poetic, delicat, semn al unei forme subtile de luptă, al refuzului de a tolera o coabitare și chiar situându-se cumva deasupra micimilor și a superficialității întâlnite în cale, într-o societate alienate(…) ”Une femme d’esprit”, talentată, cultă, doamna Luminița Zaharia pășește cu delicatețe dar sigur în lumea literaturii actuale aducând un suflu nou, regenerator poeziei și prozei scurte românești. ” (Eliza Roha)

Editura ASTRALIS

Editura Astralis a fost înființată în anul 2016, iar lansarea a avut loc în data de 16 septembrie a acelui an, în cadrul unui eveniment la care au fost lansate și primele două volume editate.

Directorul editurii, Camelia Tudor (nume de autor Camelia Pantazi Tudor) – economist, istoric, prozator, eseist, publicist și-a propus să fie alături de toţi autorii înzestraţi cu talent literar, tineri sau maturi, aflaţi la începutul carierei sau deja consacraţi, care doresc ca volumele lor să poarte sigla Astralis. În 2016 și 2017 au văzut lumina tiparului volume individuale de debut ale unor tineri autori, dar și altele, ale unor scriitori consacrați.

Editura Astralis are în vedere publicarea unor lucrări din diverse domenii: literatură, istorie, artă, psihologie, filosofie și se implică în: organizarea lansărilor de carte în cadrul librăriilor renumite sau centrelor culturale, invitarea unor scriitori/critici literari, promovarea evenimentului, participarea la târgurile de carte; distribuirea cărților în librării. Editura a încheiat contracte cu Compania de Librării București și Bibliostar SRL (Librăria Mihai Eminescu); transmiterea unor exemplare cu titlu gratuit, către prestigioase biblioteci din București și o parte din cele județene.

Cărțile editurii au fost lansate în București la: Centrul Socio-Cultural Jean-Louis Calderon, Librăria Mihail Sadoveanu, Universitatea Națională de Muzică, la Centrul Cultural Carmen Sylva din Sinaia, Hotelul Aro Palace din Brașov, Librăria Esotera din Timișoara.
În mai 2017, Editura Astralis a participat la Salonul internațional de carte BOOKFEST, iar volumele au fost prezentate de scriitori și critici literari și în cadrul unui eveniment organizat la Cafeneaua literară Iulius Meinl.

Editura Astralis va continua să acorde o mare atenție publicării unor lucrări valoroase, sprijinirii tinerilor autori, promovării acestora, organizării unor concursuri de proză și poezie și editării unor volume colective pe diferite teme.

Contact; tel.: 0722 431 428, e-mail: astralisart@yahoo.com

 

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/lansarea-volumelor-lecturi-prin-timp-si-yeti-intr-un-bloc-de-gheata/

De la SSI la SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist

In cadrul tradiției prezentărilor de carte istorică, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiştei nr. 15) și Primăria Municipiului București vă invită  marți 26 septembrie, 2017, ora 18.30 la prezentarea volumului

De la SSI la SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989), semnat  de

  1. Florian Banu, cuvânt înainte de Mihai Răzvan Ungureanu, apărut la Editura Corint Books, București, 2016.Participă:

Dr. Florian Banu

Dr. Liviu Țăranu

Dr. Cosmin Budeancă

Ilustrația muzicală:

Elena Dincă Velica, soprană

Mădălina Florescu, pian

Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius

 „Prăbușirea regimurilor comuniste din Europa răsăriteană a facilitat și inaugurarea unor proiecte legate de reconsiderarea critică a trecutului apropiat. In acest context în care s-a dezvoltat un nou discurs istoric, deseori presărat de noile clișee ideologice ale unui anticomunism postcomunist, cercetătorii s-au oprit asupra rolului pe care l-au jucat serviciile secrete. Deschiderea arhivelor a declanșat un adevărat val de studii, dublat de memorii, deseori cu mesaje îndoielnice, scrise atât de victime ale regimului, cât și de reprezentanții săi, inclusiv ofițeri ai poliției secrete. In acest context istoric, est-european, România nu face o excepție. Mai ales după anul 2000, când dosarele întocmite de fosta Securitate au devenit, parţial, accesibile. Au trecut aproape 20 de ani până când s-a publicat și o monografie a Securității (de fapt primul volum, coordonat de Florian Banu și Liviu Țăranu, cercetători la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS – din București). Florian Banu a participat și la publicarea volumului Acțiunea ‚Recuperarea’. Securitatea și emigrarea germanilor din România. 1962-1989. Editura Enciclopedică, București, 2011. De această dată, iată, dedică un studiu amplu serviciului de informații externe în perioada 1948-1989.” (William Totok, Radio Europa Liberă)

„Istoricul Florian Banu (cercetător la CNSAS) a reuşit să realizeze exact ceea ce şi-a propus: „o schiţă istorică a serviciului român de informaţii externe, care să păstreze un echilibru între imaginarul colectiv construit în jurul serviciilor secrete şi structurile şi acţiunile reale derulate în intervalul 1948-1989” (pp. 26-27). După cum a zis de la început, s-a ferit atât de „viziunea conspiraţionistă asupra istoriei”, cât şi de ‚optica pseudo-raţionalistă’. (…. ) Mai întâi, a făcut un istoric al organizării serviciului român de spionaj, parte aridă şi căreia, probabil, mulţi cititori nu îi vor sesiza întreaga importanţă. A urmărit schimbările de statut (după integrarea vechiului Serviciu Special de Informaţii în Securitate, structura a fost direcţie, direcţie generală, departament, centru), cumva relevante pentru atenţia primită din partea regimului şi pentru raporturile (superioritate, inferioritate, cooperare, concurenţă etc.) cu celelalte servicii ale Securităţii. Apoi, a inventariat numeroasele schimbări în organizarea internă (direcţii, servicii, birouri, unităţi independente). Vedem că nici structurile de informaţii nu au scăpat instabilităţii instituţionale tradiţionale. Prima raţiune a reorganizărilor a reprezentat-o eficientizarea sau, cel puţin, dezideratul eficientizării activităţii. Dincolo de aceasta, se poate observa şi un joc cvasipermanent între dorinţa unora de a controla cât mai strict activitatea de intelligence şi dorinţa altora de a o autonomiza”. (Mihai Ghițulescu, Spionajul românesc – dincoace de legendă, Revista Ramuri, nr. 3/2017)

 Intrarea este liberă.

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/de-la-ssi-la-sie-o-istorie-a-spionajului-romanesc-in-timpul-regimului-comunist-1948-1989/

Vernisajul expoziției: „Istoria moșiei Chitila-Mogoșoaia”

Casa de cultura „Friedrich Schiller” gazduiește în perioada 21 – 29 septembrie expozitia „Istoria mosiei Chitila-Mogosoaia” realizata de Asociatia Istoria Artei si Centrul de cultura „Palatele Brâncovenesti de la Portile Bucurestiului”. Panourile prezinta documente si fotografii de la Arhivele Nationale ale României si din colectii private, dupa un concept grafic al lui Cristian Gache iar reconstituirile digitale îi apartin urbanistului Andrei Popescu. Vernisajul expozitiei si lansarea brosurii au loc joi, 21 septembrie, începând cu ora 18:30, la sediul din strada Batistei nr. 15, la eveniment participând istoric de arta dr. Oana Marinache, istoric de arta dr. Madalina Mirea si urbanist Andrei Popescu.

Proprietatea din apropierea Bucurestiului fusese cumparata în 1681 de Constantin Brâncoveanu (1654-1714) si aici a ctitorit în 1688 un lacas de cult cu hramul Sfântului Gheorghe. Noi achizitii de terenuri au loc pâna în 1700, mosia initiala extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila si Straulesti.

Inaugurarea palatului brâncovenesc de la Mogosoaia a avut loc cu 315 ani în urma, la 20 septembrie 1702, marcând fundamental istoria arhitecturii si artei românesti.

Potrivit dispozitiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit sa revina fiului sau, Stefan, dar mortile fulgeratoare ale celor sase membri ai familiei domnitoare si confiscarea averii brâncovenesti a condus la pradarea palatului. Vaduva domnitorului-martir, Maria Brâncoveanu, reintra ulterior în posesia Mogosoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 baneasa Safta Brâncoveanu (1778-1857), vaduva marelui ban Grigore Brâncoveanu (1776-1832), ultimul descendent direct al domnitorului-martir, lasa mosia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu (1805-1892), iar în 1849 o doneaza fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu (1827-1886), Nicolae (1832-1890), George (1834-1902) si Alexandru Bibescu (1842-1911). Dupa o serie de investitii si achizitionarea unui nou trup de mosie la Chitila, printul Nicolae devine unic proprietar pâna în 1883-1884, când pierde vastele terenuri (5640 pogoane) în favoarea unor creditori bancari si privati. Din acest moment, istoria mosiei Mogosoaia-Chitila si cea a proprietatii palatului (cu o gradina de doar 63 pogoane) se separa, familia Bibescu-Brâncoveanu reusind cu greu sa pastreze fosta resedinta brâncoveneasca si fabrica de zahar (cu un teren de doar 18 pogoane). Printul Nicolae întreprinde lucrari de transformare la palatul brâncovenesc, dar acesta nu va mai fi locuit pâna în perioada interbelica. Lui îi datoram construirea primei vile Elchingen si serele metalice, realizate de constructorul francez Herbeaumont Ainé, la amenajarea gradinilor contribuind specialisti straini.

Scoase la licitatie în 1890-1891, palatul si gradina sunt recuperate în 1892 de fiica cea mai mare a printului Nicolae, Marie Nicole Bibescu (1862-1955) si de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu, prin întelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu (1847-1923), vaduva lui Grigore Brâncoveanu. În 1898-1899 Marie Nicole construieste în parc, cu ajutorul Societatii Române de Constructiuni si Lucrari Publice, un mausoleu pentru parintii ei. Ulterior li se vor alatura în somnul vesnic familia George G. si Valentina Bibescu (1839-1914), printii aviatori Mihai (1921-1943) si George (1922-1944) Brâncoveanu si printesa Elisabeth Bibescu (1898-1945).

Istoria palatului si a curtii de la Mogosoaia (35 pogoane) cunoaste o noua perioada fecunda odata ce printul George Valentin Bibescu devine proprietar în 1911, prin cumparare de la verisoara sa, Marie Nicole; sotia sa, printesa Martha Lahovary Bibescu (1886-1973) se ocupa de restaurare, apelând la arhitectii Domenico Rupolo si G. M. Cantacuzino.

 

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/expozitie-istoria-mosiei-chitila-mogosoaia/

Prezentarea filmelor: „Sighișoara, grațioasa cetate” și „Brașovul medieval”

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii germane din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria Municipiului București vă invită marți 19 septembrie 2017, ora 18.00, la prezentarea filmelor: „Sighișoara grațioasa cetate” și „Brașovul medieval”. Scenariul și comentariul: Acad. Răzvan Theodorescu. Regizor: Cristian Amza

Evenimentul este organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului București și în parteneriat cu Forumul Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică și Forumul Democrat al Germanilor din București.

Prezintă:
Acad. Răzvan Theodorescu și regizorul Cristian Amza

Participă:
Christiane Cosmatu, Subsecretar de stat Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României Dr. Klaus Fabritius, Președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică

Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius„

Pentru orice călător de-a lungul Transilvaniei a devenit familiară imaginea colinelor împădurite, a câmpiilor largi străbătute majestuos de cursuri de apă ce dau chiar numele unor zone istorice esențiale, de la Mureș până la Olt și la Crișuri. Celui ce coboară spre Miazăzi, spr

e părțile Brașovului, Sibiului, ale Sighișoarei unui asemenea peisaj i se adaugă verticalele impresionante ale unor masive turnuri de biserici, care înfățișează autentice fortărețe inexpugnabile. Sunt siluetele de lăcașuri bisericești întărite, multe dominând incinte de cetăți pe care sașii le-au durat cu începere de la sfârșitul veacului al XV-lea, atunci când armiile otomane au început să asedieze provincia românească. Avanpost al Transilvaniei către sud, satele și orașele din Țara Bârsei locuite de sașii colonizați aici cu trei veacuri. înainte, au fost expuse din plin unor asemenea agresiuni. (…).”(Acad. Răzvan Theodorescu)

„Sunt șapte veacuri de când la confluența Târnavei Mari cu râul Saeș este amintit în

 jurul anului 1280 un Castrum Sex pe care a înflorit mai târziu orașul Sighișoara: aici veniseră încă mai demult către sfârșitul secolului al XII-lea – ca și la Sibiu, la Brașov sau la Bistrița – , plecați din îndepărtatele ținuturi apusene ale Moselei

 și Luxemburgului, așa numiții flandrenses de neam german, cunoscuți mai apoi ca saxones, adică sași. (…) Un pelegrin al secolului al XVI-lea, venit din pământul de Renaștere

al Italiei, Giovaniandrea Gromo îl descrie astfel în 1564: Sighișoara este un oraș ospitalier, sănătos și harnic situat în vale la poalele unei coline și în parte chiar pe această colină, presărată cu construcții pînă în vârf, unde se găsește cetatea. Această cetate este mai mult grațioasă decât fortificată. (…) În existența Sighisoarei, Nürenbergul Ardealului, istoria a făcut ca elementul colonizator german să viețuiască în vecinătatea nemijlocită a românilor vechea și majoritara populație a provinciei. (…) Din convețuirea lor înțeleaptă s-a născut un fenomen european, ce poartă un nume: toleranța transilvană a spiritului. ”(Acad. Răzvan Theodorescu)

Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.

 

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/sighisoara-gratioasa-cetate-si-brasovul-medieval/