De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente

Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Primăria Municipiului București și Asociația Istoria Artei vă invită joi, 19 octombrie 2017, ora 18,30 la sediul Casei de Cultură „Friedrich Schiller”, din str. Batiștei nr. 15 la la un nou eveniment cultural , care încheie proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente” inițiat de Asociația Istoria Artei la începutul anului și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național în sesiunea I/2017 Patrimoniu cultural material.

I. Ateliere de bune practici:
Monumente de for public comemorative bucureștene – istoric drd. Cezar Petre BUIUMACI

România a participat la prima mare conflagraţie mondială în scopul realizării marelui desiderat: Unirea Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu Ţara. Sacrificiul de pe câmpul de luptă se ridică la aproape 900.000 de vieţi. Pentru a cinsti jertfa acestor vieţi plătite de poporul român în Primul Război Mondial au fost ridicate în Bucureşti o serie de monumente de for, dintre care unele au intrat în teritoriul oraşului ca urmare a extinderii urbane, iar altele nu mai există astăzi.

Dumitru Mățăoanu și monumente comemorative din Argeș – istoric dr. Florentina UDREA

Recunoștința față de moartea eroică a zecilor de mii de soldați din județul Argeș, care s-au jertfit în Marele Război, s-a concretizat în ridicarea a numeroase monumente comemorativ-funerare după 1919, de cinstire a memoriei celor căzuți în lupte pentru realizarea României Mari.
La campania de ridicare a acestora și-au adus contribuția pe lângă comunitatea locală, primării, prefecturi, „Societatea Mormintele eroilor căzuți în război”(sub înalta ocrotire a Reginei Maria), Ministerul Apărării Naționale și Societatea artiștilor și sculptorilor români. Această ultimă instituție va avea un rol foarte important în ridicarea monumentelor, încă din 1919, când se atrăgea atenția ca monumentele să fie realizate de sculptori români, și în același timp se recomanda o listă ce cuprindea 25 de tineri sculptori români (mulți dintre ei participanți la Marele Război). Principiile enunțate de președintele Societății artiștilor și sculptorilor români au influențat deciziile a numeroase instituții ale vremii, printre care și prefectura de Muscel, care cerea primăriilor locuri corespunzătoare și comenzi sculptorilor consacrați pentru ridicarea monumentelor. Printre aceștia se numără și sculptorul Dumitru Mățăoanu, originar din Mățău/Câmpulung Argeș, care în Primul Război Mondial a fost mobilizat pe lângă Marele Cartier General al Armatei, și trimis pe front unde realizează numeroase schițe și crochiuri militărești. Mățăoanu va fi unul dintre cei care răspund comenzilor și va executa sculptura monumentelor din: Bălilești, Budișteni, Câmpulung Muscel, Mățău, Rucăr, Valea Popii. Comunicarea prezintă informații despre trei monumente comemorative (fiecare având o altă tipologie): Câmpulung Muscel, Mățău, Rucăr.

II. Atelier de lectură publică:
Memorialistica de război – istoric de artă dr. Oana MARINACHE

O scurtă prezentare a memoralisticii de război publicată recent de principalele edituri de anvergură națională, precum și mărturiile consemnate în publicațiile Editurii Istoria Artei. http://marelerazbelmareaunire.blogspot.ro/ Evenimentul face parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Evenimentul se va desfășura în limba română, iar accesul este gratuit

 

 

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/de-la-marele-razbel-la-marea-unire-fapte-de-vitejie-consemnari-monumente/

Vernisajul expoziției de pictură PEISAJE SUBIECTIVE, a istoricului Maria Vianu

Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria Municipiului București organizează în cadrul ciclului expozițiilor de pictură aparținând creatorilor români, organizează joi, 12 octombrie 2017, ora 18,00 la sediul Casei de Cultură „Friedrich Schiller”, din str. Batiștei nr. 15, vernisajul expoziției de pictură PEISAJE SUBIECTIVE , a istoricului Maria Vianu,. Cu această ocazie va fi prezentat și albumul CALEA SPRE LUMINĂ, apărut la Editura a I r I a, București ( ARA) . Albumul conține lucrările autoarei prezentate în cadrul expoziției Calea spre lumină, organizată la Muzeului Municipiului București în 2016.
„Je voulais peindre ce qui ne se voit pas, le souffle, la vie, le vent, le mouvement, la vie des formes, l’éclosion des couleurs et leur Fusion „ (ZaoWou-Ki)

Participă:
Dr. Maria ALEXANDRESCU VIANU
Dr. Ion VIANU
Dr. Andrei PIPPIDI, Membru corespondent al Academiei Române
Daria GHIU, critic de artă

Ilustrația muzicală: Ana BĂDICĂ și Marius BOLDEA
Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS
„Wellen, Marina, wir Meer! Tiefen, Marina, wir Himmel.
Erde, Marina, wir Erde, wir tausendmal Frühling, wie Lerchen,
die ein ausbrechendes Lied in die Unsichtbarkeit wirft ”
(Elegie pentru Marina (Tsvetaeva), R.M.RILKE)

„Maria Vianu, istoric al artei antice şi arheolog, pătrunde, de data aceasta, atunci cînd pictează, într-un necunoscut al minţii sale, un necunoscut pe care îl caută cu grijă, săpând atent, eliminînd fiecare fir de praf, fiecare obstacol care ar putea ieşi în cale. Alege vizibilul, pânza, hârtia, pe care aşază un spaţiu imaginar, un spaţiu ce încearcă să capteze soarele în el. Nu întîmplător, pentru Ion Vianu, fratele artistei, Maria realizează ‘o pictură a simbolurilor arhetipale, referinţă la psihologia analitică a lui C.G. Jung’. Pentru mine, cea care în acest mic text s-a decis să folosească persoana întîi singular, lucrările Mariei Vianu sînt picturi-haiku, forţate să interiorizeze natura, anotimpul, într-o stare. ”
(Daria GHIU, Maria Vianu, Lumină în pinacotecă, Observatorul Cultural, 2016)

„Maria s-a inscris la Belle-Arte dar a dat înapoi în fața ‘artei angajate’ realist socialiste, preferând să studieze istoria. Preocuparea ei pentru universul formelor frumoase a rămas însă vie; a consacrat o cariera de arheolog fecundă și plină de succese a studiului Artei grecesti si romane, specialitate in care a devenit o autoritate internațională. … în cu totul alte împrejurări decât la începuturi, reînnoind un mai vechi contract cu un destin, Maria Vianu a reluat uneltele plastice dând curs unei porniri vii cu un elan rămas întreg. De câțiva ani produce o operă folosind creionul în culori, uleiul pe pânză. Arta Mariei Vianu ar putea fi definita ca o armonioasa visare, punând în scenă lumina și elementele, stihiile, natura, în aspectele lor nocturne sau aurorale. Este arta unui creator care si-a asumat contradicțiile, topindu-le într-un Sine îndeplinit. Din marea liniște interioară peste care furtunile au trecut vine farmecul inefabil al acestei creatii care împlinește o existență”. (Ion VIANU)

„Născută într-o lună de toamnă timpurie, septembrie, încerc cu disperare să opresc scăderea luminii, alerg după blândețea ultimelor raze de soare. Așa sunt eu cea născută în mijlocul orașului, București, când străzile erau liniștite, ocupate doar de vocile copiilor care le transformau în locuri de joacă. Copil evadam din casa de cărți în care locuiam pe stradă unde ma aștepta liota de copii. Anii treceau și iata-mă în pragul vieții. Mă vedeam pictoriță. Scurtă perioadă de cursuri de desen, frecventarea scolii de arte plastice. Fericire totală, pasiune dezlănțuită, viață consacrată integral picturii, expoziții, muzee, atelier. Si deodata firul se rupe, fug de aceasta fericire. O nouă alegere, arheologia. Studii, specializare, istoria artei antice, . Parcurg toate treptele academice. O viata activa, consacrata cercetării. Pictura a rămas departe, într-un trecut la care mă uit cu recunoștință, dar fără frustrare. Mi se pare un capitol de tinerețe încheiat pentru totdeauna. Urmează rupturi în viața mea, rupturi declanșatoare de căutări. O nevoie absolută, imperioasa de-a exprima aceste căutări. Și nevoia de a picta reapare. Culoare, lumina încerc să vă captez pe pânza mea. De la tablou la tablou mă apropiu mai tare de lumină, până a deveni una cu ea la sfârșitul acestui drum”. (Maria VIANU)

Expoziţia va putea fi vizionată zilnic între orele 10.00 și 17.00 până în 24.10.2017.

Evenimentul are loc în limba română . Intrarea este liberă.

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/vernisajul-expozitiei-de-pictura-peisaje-subiective-a-istoricului-maria-vianu/

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Casa de Cultură “Friedrich Schiller”, Primăria Municipiului București,  Forumul Democrat al Germanilor- Regiunea Extracarpatică vă invită  miercuri, 4 octombrie 2017, ora 18.00 la Casa Schiller  (str. Batiştei nr. 15) la evenimentul  dedicat  ZILEI UNITAȚII GERMANE”  aniversarea a 27 de ani de la reunificarea  Germaniei.

Manifestarea  este organizata în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Guvernul României.

Cu participarea:

Excelenței sale Cord MEIER-KLODT,  Ambasadorul Republicii Federale Germania în România

Prezintă:

Christiane Gertrud  COSMATU, Subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Guvernului

României

Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele  Forumului  Democrat al Germanilor din RomâniaRegiunea Extracarpatică

Dacă ne gândim la Germania anului 1989, ne vin instantaneu în minte imaginile căderii Zidului Berlinului. Locuitori ai Berlinului de Est şi ai Berlinului de Vest escaladând Zidul, stând călare pe Zid, îmbrăţişându-se, beţi de fericire. Şi astăzi, aceste imagini mă răscolesc într-un mod deosebit, chiar dacă, între timp, au trecut 25 de ani de atunci.” (Werner Hans LAUK, fost Ambasador all Republicii Federale Germania în România, 2015).
Începând cu 1990 data de 3 octombrie este Ziua Națională a Germaniei și la această dată se serbează Ziua Unității Germane, deoarece atunci a avut loc reunificarea celor două state germane.

Ziua Unității Germane – 3 octombrie a înlocuit sărbătoarea națională a Republici Federale din data de 17 iunie și pe cea din 7 octombrie a fostului RDG.

Cu acest prilej va fi vernisată o expoziție de fotografie intitulată Hamburg pe apă”,  realizată de dr. Klaus FABRITIUS.

„Orașul hanseatic Hamburg, cu cele aproape 2 milioane de locuitori reprezintă al doilea oraș ca mărime din Germania.  Cel mai important cartier din Hamburg este portul, „poarta Germaniei spre lumea largă”, al treilea port ca mărime din Europa.

În anul 2015 UNESCO a declarat vechile depozite atât de caracteristice pentru  port, cât și cartierul cu birourile din apropiere  patrimoniu  cultural mondial.

În mijlocul portului, în modernul City, toate privirile se ridică pe noua clădire a Filarmonicii. Clădirea domină cu cei 110 m. înălțime împrejurimile. Fațada din sticlă de culoarea apei având dimensiunea de 16.000 metri pătrati, cât și acoperișul cu forma unui mare cort atrage privirea din orice punct al portului.

Elfi cum o alintă cetățenii, se sprijină pe 1.711 stâlpi înfipți în talpa apelor, invizibili pentru trecători.

Fotografiile din expoziție  oferă numai o mică parte din această lume fascinantă.” (Dr. Klaus FABRITIUS)

Die Ausstellung kann man täglich zwischen 10.00 und 17.30 Uhr besuchen.

Orchestra de suflători  „Karpaten Show”, condusă de Hans GROZA, va prezenta un repertoriu selecționat din cele mai îndrăgite melodii tradiționale aparținând muzicii autentice germane.

 

Evenimentul are loc în limba română și germană. Intrarea exclusiv cu invitație.

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/zilei-unitatii-germane/

Lansarea volumelor:  Lecturi prin timp si Yeti într-un bloc de gheață

Lansarea volumelor:
Lecturi prin timp – Camelia PANTAZI TUDOR
Yeti într-un bloc de gheață – Luminița ZAHARIA

Prezintă: Victor Atanasiu, Geo Călugăru, Ana Dobre, Lucian Gruia,
Emil Lungeanu, Eliza Roha, Boris Marian Mehr, Marian Nencescu

Cu participarea: Aurel Maria Baros – Președintele Filialei București Proză a Uniunii Scriitorilor din România

Recită: Magda Băcescu, Maria Gabriela Drăghici, Ștefan Apostol

Ilustrația muzicală: Teodora Constantinescu, soprană,
Constatin Trașcă,bariton, Ioana Cojuharov, pian

 

 

 


Camelia PANTAZI TUDOR

Absolventă a Facultății de Finanţe – Contabilitate (A.S.E. București) şi a Facultății de Istorie (Universitatea din Bucureşti), Camelia Pantazi Tudor a debutat literar în anul 2008, în revista Magazin istoric.

Debutul editorial s-a produs în anul 2010, cu volumul Atingerea unui ideal – literaţii din perioada dinastiei chineze Tang, Editura Rawex Coms. Au urmat volumele: New Beijing, Editura Virtuală, 2012; Momente istorice, Editura Inspirescu, 2013; Culori secrete, Editura Betta, 2014; Misterul eșarfei roșii, Editura Betta, 2015; Taine în vis, Editura Astralis, 2016; Antologia Lacrimi de înger – antologie de texte literare ale autorilor participanți la emisiunea Portret de autor realizată de scriitorul Mihail Grămescu la Radio Shalom România, ediție îngrijită de Camelia Pantazi Tudor, Editura Betta, 2014.

Texte de proză scurtă inedită, eseuri cu tematică istorică și comentarii literare au fost publicate în volume colective, dar și în reviste, printre care: Viaţa Românească, Luceafărul de dimineață, Portal Măiastra, Argeș, Oglinda literară, Cultura, Literatorul, Tribuna, Independența română, Sintagme literare, Cervantes, Boema, Arena literară, Casa Prieteniei (editată de Casa româno-chineză) ș.a.
Despre creația sa literară s-au pronunțat: Emil Lungeanu, Aureliu Goci, Ana Dobre, Lucian Gruia, Mihail Grămescu, Constantin Lupeanu, Mircea Opriță, Eliza Roha, Geo Călugăru, Eugen Cojocaru, Andrea Hedeș, ș.a. Este director al editurii Astralis, înființată în anul 2016.

„(…) Există o savantă privire de ansamblu a vremurilor, care electrizează cititorul şi în orice caz îl captează şi cu siguranţă îl câştigă de partea civilizaţiei chineze. Este o reuşită de calitate, pentru care autoarea merită omagiile noastre.
Cartea este divizată în şase capitole mari. Pentru cine nu are timp să citească enciclopedii sau cărţi docte de istorie a Chinei, autoarea găseşte oportună o prezentare sintetică. Călătoria rapidă în istoria Chinei de la începutul cărţii, cum o numeşte Camelia Pantazi Tudor, este reuşită, atractivă, convingătoare (…)” (Constantin Lupeanu)

„Doamna Camelia Pantazi Tudor scrie elegant, cu amprentă intelectuală, într-un gen de discurs elaborat și generalizat, indiferent de formula literară pe care o abordează: însemnări de călătorie, memorialistică indirectă sau proză scurtă, potențând peste tot chiar un fel de rezoluție a personalității (…) În general, autoarea deține multă informație în cele mai diverse domenii, fără să supraliciteze o erudiție nepotrivită în câmpuri narative deschise (…)” (Aureliu Goci)

„(…) Amintind oarecum de structura romanului New Beijing (2012) prin codificarea coloristică a povestirilor echivalentă unei încatenări (rozul din Doar clipa, movul din Aşteptarea, albastrul din Labirint etc.), noua „carte de colorat” pentru adulţi a Cameliei Pantazi Tudor dă măsura potenţialului unei prozatoare de meserie ce nu şi-a dezminţit deloc întîmpinările critice primite pînă acum.” (Emil Lungeanu)

Luminița ZAHARIA

Absolventă a Facultății de Finanţe – Contabilitate (A.S.E. București), Luminița Zaharia a debutat cu versuri în anul 1991, în ziarul Teleormanul.

Debutul editorial s-a produs în anul 1997, cu volumul Lecţii de melancolie, Editura Teleormanul Liber. Au urmat volumele: Singură prin Uchronia, Editura Teleormanul Liber, 1999; Fulgerul loveşte o singură dată, Editura Teleormanul Liber, 2003; Contraste, Editura Eminescu, 2005; Totul cîntă-n jurul meu!, Editura Eminescu, 2007; Are mama două fete, Bucureşti, Editura Eminescu, 2008; Băiatul cu cărţile, Bucureşti, Editura Eminescu, 2009; Tu însămi, însuţi eu – dialoguri lirice, coautor Cristian Ţîrlea, Editura Editgraph, Buzău, 2012; Singularia tantum, Editura Editgraph, 2013; Transcrierea fonetică a iubirii, Editura Armonii culturale, 2014; Fantezii cu Mişu, Editura Armonii culturale, 2015; Luminiţa de la capătul tunelului, Editura Rafet, 2015, volum premiat în cadrul Festivalului internaţional Titel Constantinescu; Călătorie de plăcere, Editura Armonii culturale, 2015; Acronimele lui Pascal, Editura Semne, 2015; Acronimele lui Pascal, reeditare, Editura Eurostampa, 2016;

A publicat poezii și proză scurtă în şaptesprezece antologii şi în numeroase reviste literare, printre care: Viaţa Românească, Luceafărul de dimineaţă, Oglinda literară, Caiete silvane, Pro Saeculum, Arena literară, Itaca (Dublin), Observatorul (Canada), Agero Stuttgart ș.a.

Despre creația sa literară s-au pronunțat: Alex. Ştefănescu, Ana Dobre, Eliza Roha, Lucian Gruia, Cristina Ştefan, Cezarina Adamescu, Camelia Pantazi Tudor, I. P. Tatomirescu și alții. A obținut mai multe premii la concursurile literare de poezie și proză scurtă.

„(…) Inteligenţa, sensibilitatea, capacitatea de a se desprinde de tabu-uri, de idoli fără a fi neapărat un spirit iconoclast, intră ca dominante în plămădirea poeziei Luminiţei Zaharia, o poetă care are multe de spus în poezie şi o face cu sinceritate şi dăruire, calităţi care sunt ale adevăratului poet pentru care cuvîntul transcende realitatea banală. ” (Ana Dobre)

„Poemele sale se înscriu în ceea ce se numește poezie cultă, inteligentă care oferă cuvintelor și potrivirii lor sensuri nebănuite, folosind o exprimare îndelung cizelată îmbrăcată într-o haină ludic-ironică, de un umor fin, dincolo de care se ghicește o gândire profundă, o tristețe asumată, o acceptare-neacceptare a lumii așa cum este. Adesea, însă, folosește cuvântul drept armă cu care lovește, poetic, delicat, semn al unei forme subtile de luptă, al refuzului de a tolera o coabitare și chiar situându-se cumva deasupra micimilor și a superficialității întâlnite în cale, într-o societate alienate(…) ”Une femme d’esprit”, talentată, cultă, doamna Luminița Zaharia pășește cu delicatețe dar sigur în lumea literaturii actuale aducând un suflu nou, regenerator poeziei și prozei scurte românești. ” (Eliza Roha)

Editura ASTRALIS

Editura Astralis a fost înființată în anul 2016, iar lansarea a avut loc în data de 16 septembrie a acelui an, în cadrul unui eveniment la care au fost lansate și primele două volume editate.

Directorul editurii, Camelia Tudor (nume de autor Camelia Pantazi Tudor) – economist, istoric, prozator, eseist, publicist și-a propus să fie alături de toţi autorii înzestraţi cu talent literar, tineri sau maturi, aflaţi la începutul carierei sau deja consacraţi, care doresc ca volumele lor să poarte sigla Astralis. În 2016 și 2017 au văzut lumina tiparului volume individuale de debut ale unor tineri autori, dar și altele, ale unor scriitori consacrați.

Editura Astralis are în vedere publicarea unor lucrări din diverse domenii: literatură, istorie, artă, psihologie, filosofie și se implică în: organizarea lansărilor de carte în cadrul librăriilor renumite sau centrelor culturale, invitarea unor scriitori/critici literari, promovarea evenimentului, participarea la târgurile de carte; distribuirea cărților în librării. Editura a încheiat contracte cu Compania de Librării București și Bibliostar SRL (Librăria Mihai Eminescu); transmiterea unor exemplare cu titlu gratuit, către prestigioase biblioteci din București și o parte din cele județene.

Cărțile editurii au fost lansate în București la: Centrul Socio-Cultural Jean-Louis Calderon, Librăria Mihail Sadoveanu, Universitatea Națională de Muzică, la Centrul Cultural Carmen Sylva din Sinaia, Hotelul Aro Palace din Brașov, Librăria Esotera din Timișoara.
În mai 2017, Editura Astralis a participat la Salonul internațional de carte BOOKFEST, iar volumele au fost prezentate de scriitori și critici literari și în cadrul unui eveniment organizat la Cafeneaua literară Iulius Meinl.

Editura Astralis va continua să acorde o mare atenție publicării unor lucrări valoroase, sprijinirii tinerilor autori, promovării acestora, organizării unor concursuri de proză și poezie și editării unor volume colective pe diferite teme.

Contact; tel.: 0722 431 428, e-mail: astralisart@yahoo.com

 

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/lansarea-volumelor-lecturi-prin-timp-si-yeti-intr-un-bloc-de-gheata/

De la SSI la SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist

In cadrul tradiției prezentărilor de carte istorică, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiştei nr. 15) și Primăria Municipiului București vă invită  marți 26 septembrie, 2017, ora 18.30 la prezentarea volumului

De la SSI la SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989), semnat  de

  1. Florian Banu, cuvânt înainte de Mihai Răzvan Ungureanu, apărut la Editura Corint Books, București, 2016.Participă:

Dr. Florian Banu

Dr. Liviu Țăranu

Dr. Cosmin Budeancă

Ilustrația muzicală:

Elena Dincă Velica, soprană

Mădălina Florescu, pian

Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius

 „Prăbușirea regimurilor comuniste din Europa răsăriteană a facilitat și inaugurarea unor proiecte legate de reconsiderarea critică a trecutului apropiat. In acest context în care s-a dezvoltat un nou discurs istoric, deseori presărat de noile clișee ideologice ale unui anticomunism postcomunist, cercetătorii s-au oprit asupra rolului pe care l-au jucat serviciile secrete. Deschiderea arhivelor a declanșat un adevărat val de studii, dublat de memorii, deseori cu mesaje îndoielnice, scrise atât de victime ale regimului, cât și de reprezentanții săi, inclusiv ofițeri ai poliției secrete. In acest context istoric, est-european, România nu face o excepție. Mai ales după anul 2000, când dosarele întocmite de fosta Securitate au devenit, parţial, accesibile. Au trecut aproape 20 de ani până când s-a publicat și o monografie a Securității (de fapt primul volum, coordonat de Florian Banu și Liviu Țăranu, cercetători la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS – din București). Florian Banu a participat și la publicarea volumului Acțiunea ‚Recuperarea’. Securitatea și emigrarea germanilor din România. 1962-1989. Editura Enciclopedică, București, 2011. De această dată, iată, dedică un studiu amplu serviciului de informații externe în perioada 1948-1989.” (William Totok, Radio Europa Liberă)

„Istoricul Florian Banu (cercetător la CNSAS) a reuşit să realizeze exact ceea ce şi-a propus: „o schiţă istorică a serviciului român de informaţii externe, care să păstreze un echilibru între imaginarul colectiv construit în jurul serviciilor secrete şi structurile şi acţiunile reale derulate în intervalul 1948-1989” (pp. 26-27). După cum a zis de la început, s-a ferit atât de „viziunea conspiraţionistă asupra istoriei”, cât şi de ‚optica pseudo-raţionalistă’. (…. ) Mai întâi, a făcut un istoric al organizării serviciului român de spionaj, parte aridă şi căreia, probabil, mulţi cititori nu îi vor sesiza întreaga importanţă. A urmărit schimbările de statut (după integrarea vechiului Serviciu Special de Informaţii în Securitate, structura a fost direcţie, direcţie generală, departament, centru), cumva relevante pentru atenţia primită din partea regimului şi pentru raporturile (superioritate, inferioritate, cooperare, concurenţă etc.) cu celelalte servicii ale Securităţii. Apoi, a inventariat numeroasele schimbări în organizarea internă (direcţii, servicii, birouri, unităţi independente). Vedem că nici structurile de informaţii nu au scăpat instabilităţii instituţionale tradiţionale. Prima raţiune a reorganizărilor a reprezentat-o eficientizarea sau, cel puţin, dezideratul eficientizării activităţii. Dincolo de aceasta, se poate observa şi un joc cvasipermanent între dorinţa unora de a controla cât mai strict activitatea de intelligence şi dorinţa altora de a o autonomiza”. (Mihai Ghițulescu, Spionajul românesc – dincoace de legendă, Revista Ramuri, nr. 3/2017)

 Intrarea este liberă.

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/de-la-ssi-la-sie-o-istorie-a-spionajului-romanesc-in-timpul-regimului-comunist-1948-1989/