Figuri reprezentative ale frontului 1918 în timpul Marii Uniri

În cadrul evenimentelor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri, Primăria Municipiului București și Casa de cultură “Friedrich Schiller” (Str. Batiștei nr.15) organizează joi, 15 noiembrie 2018, ora 18.00 conferința dezbatere  Figuri reprezentative ale frontului 1918 în timpul Marii Uniri.  Meritele generalilor români și importanța victoriei Marii Uniri.

Prezintă:

Dr. Liviu ȚĂRANU,  consilier CNSAS,

Dr. Florian BANU, cercetător CNSAS

Participă:

Christiane Gertrud COSMATU, subsecretar de stat În Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României

Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele FDGR – Regiunea Extracarpatică

Generaţiile viitoare îşi vor închipui că oameni mai fericiţi ca noi, a doua zi după victorie, n-au putut fi, pe când, în realitate, niciodată n-au fost răspunderile mai mari şi sarcina mai grea”.

 ( I.I.C.Brătianu,  scrisoare  din Paris, 28 februarie 1919).

Ionel Brătianu se dovedea un vizionar în momentul deschiderii Conferinței de Pace,  în 1919 privind siuația  în care se găsea România, pentru că, într-adevăr, prezentarea evenimentelor din anii 1918-1919 pentru „generaţiile viitoare” s-a făcut într-un mod simplificator, mai mult sau mai puţin triumfalist, astfel încât tensiunea acelor momente aproape că nu mai poate fi percepută.

Chiar şi astăzi, la momentul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, persistă un discurs public care escamotează în bună măsură dificultăţile uriaşe cu care s-au confruntat românii din generaţia Marii Uniri. Potrivit acestor evocări schematice, a fost suficient ca românii să-şi proclame dorinţa de unire la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia pentru ca statele vecine, comunitatea internaţională şi chiar minorităţile naţionale din provinciile care se uneau cu Ţara, să salute aceste decizii şi să recunoască justeţea lor, în virtutea dreptului istoric şi al dreptului la autodeterminare.

De fapt, consacrarea de jure a Marii Uniri, impunerea sa ca o realitate pe deplin întemeiată au reclamat ample acţiuni de propagandă pentru explicarea justeței acestor acte, demersuri politice şi diplomatice în marile capitale, dar şi acţiuni militare pentru a respinge tentativele unor state vecine de a face să triumfe dreptul forţei asupra forţei dreptului.

Din aceste motive, o evocare fie şi sumară a unor aspecte mai puţin cunoscute ale luptei pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri este mai mult decât necesară, acum la împlinirea a 100 de ani de la apariţia României Întregite pe harta lumii”. ( Dr. Florian BANU,  Acţiuni politico-diplomatice și militare ale României pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri ).

Avocat, doctor în drept, om politic, Ilie Lazăr a fost unul dintre maramureșenii de legendă care au luptat pentru Unirea provinciilor istorice cu România. O figură fascinantă, un român autentic și o viață incredibilă, demnă de un film. La izbucnirea războiului a fost încorporat în armata austro-ungară unde a primit rangul de ofițer. Împreună cu soldații săi a dezertat din armata imperială și s-a înrolat în Armata Regală Română. A fost conducătorul companiei care a eliberat Cernăuțiul ocupat de ucraineni în zilele tulburi din finalul Primului Război Mondial și primul român care a înălțat tricolorul pe acoperișul primăriei din Cernăuți, în noiembrie 1918, după mai bine de secol de ocupație străină. A fost desemnat să reprezinte Maramureșul, plasa Șugatag, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, devenind la vârsta de doar 23 de ani cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii. Pe drumul spre Alba Iulia s-a ocupat de protecția lui Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări Naționale de la 1 decembrie 1918. A însoțit delegația românilor ardeleni care a prezentat la București Actul Unirii. A fost primit în audiență de prim-ministrul Ion I.C. Brătianu căruia i-a prezentat un memoriu cu problema Maramureșului istoric de la nord de Tisa, demonstrând pe bază de hărți, localități și denumiri toponimice existența și drepturile istorice ale românilor din nordul țării. După înfăptuirea Unirii, Ardealul a fost reorganizat pe județe. Ilie Lazăr a fost trimis să organizeze administrația românească în județul Satu Mare, unde a preluat funcția de secretar al județului. Pentru toate binefacerile Marii Uniri, a fost decorat în 1929 cu medalia Coroana României în grad de comandor. ( Dr. Liviu ȚĂRANU, „Ilie Lazăr,  Destinul unui martir. (1895-1976)”)

Coordonatorul proiectului Aurora FABRITIUS

Evenimentul se va desfășura în limba română.

Permanent link to this article: http://www.casaschiller.ro/figuri-reprezentative-ale-frontului-1918-n-timpul-marii-uniri/