Contact

Deportații. Un trecut zbuciumat

  În cadrul evenimentelor dedicate  istoriei culturii românești și  istoriei culturii minorității germane din România Primăria Municipiului București și Casa de cultură “Friedrich Schiller” (Str. Batiștei nr.15) invită  marti, 29 ianuarie  2019, ora 18.00 la proiecția filmului documentar  “Deportații. Un trecut zbuciumat”,  realizat de regizorul Cristian AMZA la TVR3.

La 74 de ani  de la deportarea sașilor din Transilvania în U.R.S.S. filmul continuă tradiția unui ciclu remarcabil de documentare TVR  dedicate de Cristian Amza istoriei minorităti germane din România,  ciclu prezentat la TVR 2 si TVR 3.

Evenimentul este organizat in parteneriat cu FDGR – Regiunea Extracarpatică și FDGR – București.

Prezintă: dr. Daniel ZIKELI, Episcop Vicar, Biserica Evanghelică Bucuresti, Cristian AMZA, regizor

Participă: Christiane Gertrud COSMATU, subsecretar de  stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României, Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele FDGR – Regiunea Extracarpatică

Coordonatorul evenimentului: Aurora FABRITIUS

 „Deportarea populației germane (16 – 45 ani) la muncă silnică în Uniunea Sovietică în luna ianuarie 1945 a însemnat un eveniment de importanță crucială pentru istoria minorității germane din România în general și pentru istoria sașilor transilvăneni în mod deosebit. Se pune întrebarea de ce comunitatea sașilor transilvăneni  (Siebenbürger Sachsen), dincolo de tragedia umană, a fost afectată în mod deosebit de această măsură.  De ce Sașii transilvăneni reprezintă cea mai veche comunitate germană care s-a așezat în spațiul intra-carpatin venind din regiunea Mosellei și de pe teritoriul actual al Luxemburgului, la chemarea regelui Ungariei, în secolul 12. Imbrățișând reforma bisericească și trecând in corpore la religia protestantă  în 1544, sașii au dobândit un scut care avea să-i apere împotriva diverselor încercări de convertire și de asimilare la care au fost supuși.

Trei supraviețuitoare,  două de 94 de ani și una de 98 de ani relatează ridicarea germanilor de la domiciliu, transportul lor în URSS, condițiile inumane în care erau forțați să lucreze acolo, încercând să reziste, întoarcerea supraviețuitorilor acasă unde îi așteptau mizeriile regimului sovietic de ocupație și ale comunizării României. Povestesc prin cuvintele lor scene zguduitoare de un mare dramatism . Ele amintesc și de menirea sașilor  pe pământul Transilvaniei pe care-l consideră patria lor și asupra șanselor lor de a se menține ca o colectivitate distinctă după momentul istoric al deportării.

 Cele 3 săsoaice deportate care evocă momentele trăite sunt Vlada FRIEDA , 94 ani din București , deportată  în Donbas , Wilhelmina TORNEA, 94 ani din Sighișoara , deportată în Donbas și Maria HENRICH , 98 de ani din Câlnic, Alba deportată în Munții Ural.

Biserica evanghelică  de confesiune augustană  a fost în timpul deportării un mare sprijin pentru familiile persecutate .

In documentar comentează  dr. Daniel ZIKELI, Episcop Vicar, Biserica Evanghelică Bucuresti, Bruno FROHLICH, Primpreot Parohia Evanghelică CA Sighișoara, dr. ANNELI UTE GABANYI , istoric și analist politic Berlin. (Cristian AMZA) 

Cristian AMZA, bun psiholog a ales inteligent una dintre minoritățile etnice din România cu o veche și statornică  tradiție, germanii. Respectând  destinele frânte sau sacrificate, regizorul se apropie de oamenii încercați, de  supraviețuitorii dramaticei deportări  și de urmașii acestora cu multă căldură, aceștia  deschizăndu-și la rândul lor lăcașul sufletului. Ei au cunoscut dezrădăcinarea ! 

Germanii din România sunt recunoscuți ca păstrători de tradiții, prețuind  munca, familia și lucrul bine făcut. Ei bine, istoria a curmat viețile multor familii prin dramele provocate de DEPORTAREA anului 1945. Acest fenomen reprezintă o filă din istoria țării noastre, care alături de DETENȚIE și EXIL nu  trebuie să se mai repete.  ȘI din acest motiv, documentarele realizate de Cristian AMZA au o importanță inestimabilă. Sunt încărcate de gravitatea destinelor destrămate.” ( Aurora FABRITIUS, 2019)

Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.