Căbășanu, Velculescu, Valbudea, Brancovici, Isbășoiu…

Oameni și întâmplări din trecutul învățământului românesc

Casa de Cultură „Friedrich Schiller” vă invită vineri 9 iunie 2017 ora 18.30 la prezentarea volumului Căbășanu, Velculescu, Valbudea, Brancovici, Isbășoiu…Oameni și întâmplări din trecutul învățământului românescscris de autorii Ana-Voica Bojar, Cătălina Velculescu și Ștefan Hica. Evenimentul va avea loc la sediul Casei Schiller.

Materialul prezentat în această carte stătea de multă vreme în sertare, păstrat cu grijă peste zeci de ani. Marea  problemă a fost organizarea lui într-o formă accesibilă, sperăm noi, cititorului și care, în același timp, să evoce o lume activă și vie care a constituit „șira spinării” pentru societatea românească din secolele XIX și XX.

Capitolele sunt așezate în ordine cronologică, astfel ca, parcurgându-le, cititorului să-i fie ușor să urmărească acțiunile a patru generații diferite. Ilustrațiile aferente fiecărui capitol sunt de asemenea, pe cât posibil, aranjate în ordine cronologică.

Cartea a pornit de la un caiet cu amintiri al Silviei Velculescu, fiica lui Ion Căbășanu (fondator al restaurantului „Carul cu bere”), soție a lui Ilarian Velculescu (director timp de 21 de ani al Școlii Normale din Câmpulung-Muscel). Ion Căbășanu a avut cinci fete și un băiat: Silvia; Eugenia (soția sculptorului Valbudea); Lucreția (căsătorită cu Emil Mihai Brancovici – prof. univ. și senator); Elena (soția lui Gheorghe Isbășoiu – avocat și primar); Virginia (soția lui Andrei Gheorghiu, director al Băncii Agricole din Tulcea). Cornel („barbă-Cornel”, director la Bursa de Comerț) a fost căsătorit cu Viola, sora lui Emil Mihai Brancovici. Amintirile Silviei (la care am adăugat pe ale lui Gheorghe Isbășoiu, Nicolae Constantinescu și ale lui Călin Iliescu-Brânceni) se întind pe mai bine de un secol și jumătate, între prima jumătate a secolului al XIX-lea și a doua jumătate a celui de al XX-lea. In acest interval, patru generații au parcurs o istorie sinuoasă, incluzând perioada anterioară războiului de independență din anul 1877, primul război mondial, al doilea război mondial și, în sfârșit, intervențiile brutale ce au urmat celui de-al doilea război mondial.

Călin Brânceni ne-a oferit cu multă amabilitate caietul său de amintiri scrise în limba franceză. De aici am extras o serie de date prețioase privind familia lui Ion Căbășanu și descendenții săi. Îi mulțumim deci unchiului nostru care de mai multe decenii locuiește la Paris. Lui Hans-Peter Bojar și Ion Victor Velculescu le aducem mulțumiri pentru migăloasa muncă de prelucrare a imaginilor.

Ana-Voica BOJAR (n. 1967) – conferențiar univ. dr. la Universitatea din Salzburg. Formare profesională:

1986-1992: Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea București. Teza de doctorat pe temă de Geocronologie susținută în 1998, sub co-tutelă Salzburg-Graz, Austria. Activitate și colaborări post-doc în Polonia, Statele Unite, Austria, România, Franța. Docența în specialitatea Geochimie susținută la Universitatea din Salzburg. Predare și cercetare la diferite Universități: Salzburg, Lublin, Albuquerque, Lyon, Cluj-Napoca, București, Iași, Sofia, Olomuz, Graz etc.

Bursieră ÖAAD, FWF, ÖFG, CEEPUS. Membră în advisory board „European Society for Isotope Research (ESIR)”.

Cătălina VELCULESCU (n. 1941) – prof. univ. dr., cercetător științific principal I. Formare profesională: 1960–1965: Facultatea de Limba și Literatura Română, Universitatea București. 1982: Teza de doctorat (conducător prof. univ. dr. Ion Chițimia): Cărți populare și cultură românească, susținută la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei Române.

1995–2000: Institutul Teologic Romano-Catolic. Am lucrat la: Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române; Centrul de Excelență în Studiul Imaginii București; Universitatea Națională de Arte București; Facultatea de Teologie Adventistă Cernica (catedra de litere); Facultatea de Teologie Romano-Catolică București (catedra de litere); Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București; etc. Bursieră: New Europe College, DAAD, KAAD, Johann Weber Stiftung (Graz, Austria); Land Steiermark – Universitatea Graz.

Colaborare cu VESTIGIA. Manuscript Research Centre – Universitatea din Graz. Sunt membră a Centrului de Studii Medievale, Universitatea București.

Premii: 1991 – Premiul Academiei Române pentru participanții la reeditarea Bibliei lui Șerban Cantacuzino, 1688 (București, 1988).

Ștefan HICA (n. 1951)

– 1978, absolvent al Facultății de Medicină Generală din cadrul IMF Cluj-Napoca

– După 1 an de practică „la țară” (medic de circumscripție rurală) admis prin concurs în Institutul Oncologic Cluj

– 1989 specializare la București (Filaret) in chirurgia toracică

– 1992 reușit la examenul de medic primar chirurgie generală

– 1999 susținut teza de doctorat cu tema: ”Individualizarea criteriilor de indicație: rezecție versus amputație în cancerele rectului mijlociu” conducător științific Prof. Dr. Sandu Bologa

– 2000 atestat de supraspecializare în chirurgia oncologică și gineco-oncologie

– 2001 reușit la examenul de medic primar chirurgie toracică

Evenimentul se va desfășura în limba română, iar intrarea este liberă.